Un document monografic aflat in arhivele vieneze mentioneaza ca Fondul Religionar Ortodox din Bucovina era cel mai mare proprietar de paduri din zona. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor va putea folosi actul in procesul cu statul roman
Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor ar putea sa aiba o sansa nesperata in procesul pe care l-a intentat statului roman, prin care cere retrocedarea a aproape 200.000 de hectare de padure. Aceasta, deoarece, conform spuselor senatorului PNL de Suceava, Gheorghe Flutur, in Arhivele din Viena, a fost gasit un document monografic care atesta ca Fondul Religionar Ortodox din Bucovina a fost proprietar al unei suprafete de peste 190.000 de hectare de padure. Acest document se refera la situatia agriculturii si silviculturii din Bucovina sub regimul austro-ungar, actul mentionand ca Fondul Religionar Ortodox din Bucovina era cel mai mare proprietar de paduri din zona. Senatorul liberal a mai spus ca va preda acest document Arhiepiscopiei, pentru a-l putea folosi in procesul cu statul roman.
Tribunalul Suceava a respins, luna trecuta, plangerea depusa de Arhiepiscopie, motivul invocat fiind acela de prematuritate. Adica, respectiva cerere a fost depusa prea devreme, deoarece, in viitor, vor aparea legi ce vor reglementa si situatia acestor paduri. Imediat dupa pronuntarea tribunalului, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, IPS Pimen, a spus ca Biserica Ortodoxa din Bucovina este decisa sa mearga pana la instantele internationale pentru a-si recupera padurea.
Reamintim ca Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor a solicitat, in martie 2000, Comisiei Judetene Suceava de aplicare a Legii fondului funciar, retrocedarea unei suprafete de 192.000 hectare de terenuri cu vegetatie forestiera, iar in luna aprilie 2001 a inaintat o actiune la Tribunalul Suceava prin care solicita retrocedarea acestei suprafete, care a apartinut Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina pana in anul 1949.
Fondul Bisericesc din Bucovina a fost constituit in 1786, iar in perioada 1854-1870 a devenit institutie cu administratie proprie. Veniturile Fondului Bisericesc erau folosite pentru intretinerea manastirilor, schiturilor si parohiilor din zona, pentru actiuni caritabile, dar s-au construit si 30 de sedii de ocoluri silvice, 300 de cantoane silvice, pastravarii, fabrici si chiar scoli.
