Subzistenta genereaza saracie, iar saracia perpetueaza subzistenta la sat. Dupa *90 incoace, romanii au incercat sa sparga acest cerc vicios mergand la munca in strainatate, antrenand prin activitatea lor un flux valutar catre Romania, cuantificat in trei procente din PIB-ul romanesc. In contextul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, statul trebuie sa devina un partener interesat in stimularea procesului de migratie prin renegocierea cotelor de admisie post-2007, dar si prin propuneri atractive de investitie si de protectie bancara a fondurilor provenite din migratie, prin asigurarea unui sistem de protectie sociala, indiferent de statutul migrantului. O prioritate ar trebui sa o reprezinte gestionarea fluxului de migratii din mediul rural care reprezinta, la ora actuala, circa 80% din totalul celor care pleaca in spatiul comunitar la munca, implicarea autoritatilor fiind cu atat mai imperios necesara cu cat stadiul de subzistenta a agriculturii romanesti nu permite sustinerea unei forte excesive de munca, se arata intr-un studiu al Institutului European din Romania – -Dezvoltarea rurala si reforma agriculturii romanesti-.
Migratia fortei de munca pe piata muncii europene a devenit o realitate a spatiului rural romanesc. Dupa 10 ani de du-te-vino intre Romania si strainatate, migrantii romani, de o parte, si gestionarii mobilitatii lor, de cealalta parte, au sfarsit prin a se intelege. Si unii, si altii si-au gasit interesul: migrantii au reusit sa patrunda pe piata muncii din strainatate si autoritatile europene par satisfacute de caracterul provizoriu al prezentei lor in Occident. La aceasta situatie de armistitiu informal au contribuit, intr-o maniera decisiva, societatile din tarile de destinatie, indivizii, si nu institutiile din aceste tari. Aceasta forma de integrare este raspandita numai in spatiul european; ea nu este deloc evidenta in Israel sau in Turcia, tari care gazduiesc un numar important de migranti romani, dar in care exista si un clivaj de netrecut intre societatea gazda si comunitatile de migranti romani. Astfel, integrarea romanilor pe piata muncii din strainatate s-a realizat prin contributia directa si prin capitalul social al fiecarui migrant, si mai putin prin interventia statului.
Nevoia de cointeresare, mana in mana cu…
In prezent, aproape 350.000 de romani functioneaza cu un statut legal in spatiul european, fiind angajati cu contract de munca, fara a-i mai pune la socoteala inca pe atatia care lucreaza la negru. Majoritatea migrantilor ocupa insa locuri de munca precare si temporare in strainatate – activitati domestice, constructii, agricultura. Cea mai mare parte a acestora se intorc acasa cu economiile facute, lucru pozitiv pentru economia de consum romaneasca, dar fara ca acestia sa beneficieze de alte drepturi sociale. Potrivit IER, statul trebuie sa cointereseze migrantii – indiferent de statutul lor in strainatate, plecati prin sau fara OMFM, legali sau/si mai ales clandestini – prin crearea unor sisteme de protectie sociala in Romania private sau de stat, dar valabile si in strainatate si la care migrantii sa contribuie de la distanta la sistemul social – pensii, asigurari medicale etc. De asemenea, o strategie inteligenta si completa de gestionare a migratiei trebuie sa integreze momentul plecarii, al intoarcerii si al legaturii cu tara pe durata migratiei.
…incurajarea reprofesionalizarii
Cum, la ora actuala, forta de munca din mediul rural se caracterizeaza printr-o slaba pregatire profesionala, o alta directie de urmat identificata de IER priveste necesitatea incurajarii de catre autoritatile abilitate a invatarii limbilor straine, echivalarii diplomelor si reprofesionalizarii in domenii cautate atat in Romania, cat si in strainatate. La intoarcere, statul poate sa ii cointereseze pe migranti pentru realizarea de infrastructuri, pe de o parte cu contributia financiara a migrantilor, dar si prin oferta de lucrari in acest domeniu, de vreme ce multi migranti se perfectioneaza in strainatate in domeniul constructiilor.
Pentru cointeresarea romanului care munceste in strainatate ar fi nevoie de asigurarea si facilitarea legaturii intre migrant si familia sa ramasa acasa. Chiar daca telefonul portabil a devenit principalul instrument de comunicare, corespondenta si informatia prin Internet este inca dificila, in prezent ciclul informational are un caracter unilateral, dinspre strainatate spre tara.
