¥ De la dosar au dispărut mai multe documente
Curtea irakiană de Casație a anulat la finele săptămânii trecute sentința de condamnare la moarte a lui Mohammad Munaf, pronunțată pe 12 octombrie 2006 de instanța Tribunalului Penal de la Bagdad, din cauză că documentele care au stat la baza condamnării acestuia (n.r. – mărturisirea sa și declarațiile jurnaliștilor români) au dispărut de la dosar. Conform postului public de radio american NPR, deși Munaf a recunoscut, prin înregistrare video, în scris și în fața Curții irakiene, că a participat în calitate de complice la răpirea jurnaliștilor români în scopul obținerii de foloase materiale, mărturisirea sa nu mai e de găsit, la fel și cele date de ziariștii români. Ca atare, acum nu se mai poate determina rolul pe care Munaf și ceilalți acuzați l-au avut în răpirea jurnaliștilor Marrie-Jean Ion, Ovidiu Ohanesian și Sorin Mișcoci. Totodată, de la dosar a dispărut și plângerea prin care locotenentul american Robert Pirone (n.r. – participant la Forța Multinațională din Irak și reprezentant juridic al Biroului de legătură al SUA de pe lângă Curtea Centrală Penală a Irakului) susținea că ar fi fost autorizat să reprezinte Guvernul român la procesul lui Munaf, derulat în octombrie 2006 la CCPI.
Se așteaptă decizia Curții Supreme a SUA
Urmare a acestei decizii, unul dintre avocații lui Munaf, Joseph Margulies, a notificat Curtea Supremă a SUA – instanță care va delibera la 25 martie asupra cererii înaintate de irakianul cu cetățenie americană de a nu fi transferat din custodia forțelor SUA de la Bagdad către autoritățile irakiene.
În apărarea lui Mohammad Munaf au sărit și Brennan Center for Justice și MacArthur Center for Justice, două asociații de avocați care au deschis la Curtea Supremă a SUA un dosar prin care solicită revizuirea juridică a cazului Munaf și un mandat de "habeas corpus" în acest caz (n.r. – Habeas Corpus Act datează din 27 mai 1679 și prevede că e arbitrară orice detenție care nu este consecința unei sentințe sau, cel puțin, a unui act de acuzare formulat în fața unui judecător, sub formă de cerere-expunere de motive). Ca atare, la 25 martie, Curtea Supremă a SUA va trebui să decidă dacă oficialii militari ai SUA au autoritatea de a-l aresta și a-l deține pe Munaf fără mandat judiciar, doar pe baza faptului că sunt "agenți" ai unei entități multinaționale și dacă aceștia au libertatea de a-l transfera pe irakianul cu cetățenie americană către un alt guvern în legătură cu care există suspiciuni că practică tortura și pedeapsa cu moartea.
În România, Mohammad Munaf a fost trimis în judecată (în lipsă), alături de sirianul Omar Hayssam, la 17 octombrie 2005, pentru acte de terorism. În baza acestui dosar, Omar Haysam a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare, însă cauza lui Munaf a fost disjunsă, aceasta aflându-se și acum pe rolul Curții de Apel București.
