La 22 iunie 1995, Romania depunea cererea de a deveni membra a Uniunii Europene. La mai bine de 10 ani de la acel moment, tara noastra se vede intrata, cel putin pe hartie, in randul statelor ce formeaza spatiul comunitar. Momentul se vrea unul istoric, reprezentand in mintea multora din politicienii romani o compensare, e drept tardiva, a efectelor intelegerii de la Ialta, care au aruncat timp de 50 de ani Romania in spatele asa-numitei Cortine de Fier, izoland-o de Europa. Dupa patru ani de negocieri chinuite pe marginea aquis-ului comunitar si consemnarea unei lungi serii de poticneli din partea autoritatilor romane, reintrarea Romaniei in marea familie europeana este salutata de catre oficialii europeni ca un moment benefic pentru ambele parti.
Gata, Romania a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Un eveniment solemn si care impune din partea noastra si alte eforturi. Pentru ca, practic, semnarea este un gest de bunavointa din partea UE, din partea unor state care doresc sa ne demonstreze ca nu intra in calculele lor abandonarea Bucurestiului. Semnarea este un impuls.
Ieri, la Abatia Neumunster din Luxembourg, a avut loc ceremonia de semnare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Evenimentul a fost inaugurat de intonarea imnului european de catre formatia corala -Misterele vocilor bulgare-. Cei prezenti au urmarit alocutiunile presedintelui in exercitiu al Consiliului UE, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, presedintelui Parlamentului European, Josep Borell, si presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Ceremonia a continuat cu semnarea propriu-zisa a tratatului de catre oficiali din statele membre UE, Romania fiind reprezentata de presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu Tariceanu, ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, si negociatorul-sef cu UE, Leonard Orban. Au urmat alocutiuni rostite de premierul Bulgariei, Simeon de Saxa-Coburg si de presedintele Romaniei, Traian Basescu.
Imnul Marii Case Ducale de Luxemburg a fost intonat de catre mezzo-soprana de origine romana, Ruxandra Barac.
Loc istoric
Abatia Neumunster, astazi centru cultural, este situata in centrul vechi al orasului Luxemburg, pe o colina, si se afla pe lista UNESCO a patrimoniului mondial. Abatia benedictina Munster a fost fondata in 1083 de Conrad I, conte de Luxemburg. Ea a fost distrusa in anul 1543 de regele France Francois I, iar calugarii s-au instalat in Spitalul -Sfantul Ioan-. Ei au construit o noua abatie: Neumunster, care va fi distrusa de bombardamente, iar apoi reconstruita. In 1796, a fost adoptata o lege prin care toate lacasele religioase au fost interzise, iar abatia Nuemunster a fost transformata in inchisoare.
Cladirea a mai fost, de-a lungul timpului, spital militar, loc de tranzit pentru numerosii deportati luxemburghezi in timpul ocupatiei naziste, apoi inchisoare pentru detinuti de drept comun. In secolul XX, respectiv in anii *80, acestui spatiu i-a fost atribuita o noua destinatie, cea de centru cultural.
Aflat la Luxembourg de duminica, premierul Calin Popescu Tariceanu a dezvelit, ieri, o placa ce marcheaza plantarea a 27 de arbori, in localitatea Schengen. Un gest simbolic, avand in vedere ca arborii – 27 de frasini – au fost oferiti de Romania si au fost plantati pe malul raului Moselle, in apropierea monumentului acordului de Schengen.
Intarziere
Din pacate, momentul nu s-a derulat fara incidente: delegatia Romaniei ajungand la locul ceremoniei cu o intarziere de aproximativ 20 de minute. Si asta in conditiile unei ploi marunte si reci, ignorata insa cu stoicism de oficialii locali, reprezentanti ai comunitatilor romanesti din tarile membre ale Uniunii Europene, precum si din Australia, Canada si SUA. Era, de asemenea, prezent un grup folcloric venit din Valea Izei din Maramures, special pentru acest eveniment. Pentru a face ceva mai placuta asteptarea apasatoare, grupul folcloric a interpretat o serie de cantece traditionale si dansuri populare. Ceremonia a cuprins alocutiuni ale oficialilor locali, partea romana fiind reprezentata de premierului Tariceanu si de ministrii Mihai Razvan Ungureanu, Marko Bela, Vasile Blaga, Mona Musca si Ene Dinga.
Alegerea spatiului este incarcata de semnificatii, localitatea Schengen, din Luxembourg, desi are o populatie de numai cateva sute de locuitori, este cunoscuta deoarece aici a fost semnat acordul care ii poarta numele, in anul 1985.
