OTV, Antena 3 și 10 TV au înregistrat cele mai multe greșeli de folosire a limbii române în emisiunile pe care le-au difuzat între 1 și 31 martie 2011, tendința fiind una de scădere a numărului de erori la posturile TV și radio, comparativ cu monitorizările precedente, din 2010, potrivit CNA.
În perioada 1 – 31 martie 2011, au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Kanal D, Antena 3, B1 TV, OTV și 10 TV) și două posturi de radio (Radio România Actualități și Europa FM). O echipă a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de știri și dezbateri difuzate de aceste televiziuni și radiouri. În total, au fost monitorizate 300 de ore de programe.
În mod concret, potrivit monitorizării, cele mai multe greșeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (90 de greșeli), Antena 3 (58 de greșeli) și 10 TV (44 de greșeli). Ele sunt urmate de televiziunile Realitatea TV (37), Antena 1 (33), Kanal D (32), Pro TV (30), B1 TV (27), Prima TV (24), TVR 2 (22), TVR Cultural (15) și TVR 1 (14).
Europa FM conduce topul greșelilor la radio
Pe de altă parte, în cazul radiourilor monitorizate, la Europa FM s-au înregistrat 16 greșeli de folosire a limbii române, iar la Radio România Actualități – 13.
Răsvan Popescu, președintele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a spus marți, într-o conferință de presă, că, în comparație cu ultimele monitorizări, realizate anul trecut, televiziunile și radiourile au înregistrat, între 1 și 31 martie 2011, scăderi în privința numărului de greșeli de folosire a limbii române.
„Ca și în 2010, cifrele arată tendința de scădere a greșelilor la majoritatea posturilor. Fac excepție două posturi, însă celelalte au sub 50 de greșeli pe lună. Cea mai semnificativă scădere s-a înregistrat la postul public, unde numărul de greșeli s-a înjumătățit“, a spus Răsvan Popescu.
El a precizat că, din punct de vedere statistic, radiodifuzorii nu mai depășesc 100 de greșeli, însă la posturile de televiziune și radio se comit în continuare „greșeli grave, impardonabile“, făcute în special de unii corespondenți din teritoriu.
Popescu a vorbit și despre „greșelile cronice“. „Se comit aceleași greșeli, de către aceiași jurnaliști, care, cu puțin efort, s-ar putea îndrepta“, a mai spus Popescu.
„Am început să intervenim și pe spoturile publicitare unde limba română nu este corect folosită“, a spus Răsvan Popescu, precizând că, din cauza repetiției, o greșeală făcută într-un spot publicitar intră mult mai adânc în conștiința publică.
Greșeli cu repetiție
„Concluzia este pozitivă“ în privința supravegherii limbii, a spus și Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, precizând: „Noi, lingviștii, ne întrebăm totuși ce e de făcut cu acele greșeli care, în ciuda repetatelor observații, persistă“.
„Nu vom ajunge niciodată la zero greșeli, decât dacă am reveni la un sistem în care totul este cenzurat și înregistrat dinainte. Ideea este să reduci numărul greșelilor, numărul unui tip de greșeli care denotă un tip de incultură“, a spus Rodica Zafiu. Ea a precizat că este „un fapt pozitiv“ că nu a crescut numărul de greșeli. „Este un domeniu în care neglijența poate să ducă la mult mai rău“, a explicat Zafiu.
În mod concret, potrivit monitorizării, s-a constat că, între 1 și 31 martie, au existat greșeli elementare de scriere, în titlurile sau în crawl-urile unor emisiuni de televiziune. Unele privesc scrierea substantivelor, a adjectivelor și a verbelor (la imperativ) cu „ii/iii“ final: „Nu vreau să îmi sperii copii“ – corect: „copiii“; „asasinându-și proprii cetățeni“ – corect: „propriii“. Alte erori privesc fie absența unei cratime necesare – „și noi avem 200, mâncați-aș„ – corect: „mânca-ți-aș„, fie prezența aberantă a cratimei: „tată-l schimbă scutecele“ – corect: „tatăl“.
În domeniul pronunției, una dintre cele mai frecvente greșeli continuă să fie rostirea greșită a lui „x“ intervocalic, pentru care mulți vorbitori tind să generalizeze forma „cs“: „executare (ecsecutare)“ – corect: (egzecutare); exemplu (ecsemplu) – corect: (egzemplu).
În morfologia verbală s-a constatat că formele hibride de indicativ imperfect – vroiam, vroia, vroiau etc. – se folosesc la multe dintre posturile monitorizate în locul celor corecte, fără -r- în radical – voiam, voia, voiau etc. La unele posturi continuă să fie folosite formele greșite de conjunctiv „să aibe“ și chiar „să aivă“, în locul celei corecte, „să aibă“.
Una dintre cele mai frecvente erori morfosintactice constă, potrivit monitorizării, în dezacordul adjectivelor numerale compuse, formele de masculin fiind folosite în locul celor de feminin: „doisprezece amendamente“ – corect: „douăsprezece amendamente“.
Potrivit lui Răsvan Popescu, acest raport de monitorizare va intra pe ordinea de zi a uneia din ședințele viitoare ale CNA. „Vrem să vedem ce măsuri putem să luăm pentru ca situația să fie mai bună în perspectivă“, a spus Popescu.
Totodată, Popescu a spus că CNA desfășoară și în acest an programul de monitorizare a corectitudinii limbii române la posturile de televiziune și radio, în ciuda bugetului auster al instituției pe care o conduce. Totuși, el a spus că bugetul programului este de aproximativ 8.000 de euro anual (trei monitorizări).
