Perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 sunt, contrar asteptarilor, sumbre. Finantistii comunitari sunt departe de a ajunge la un consens in ceea ce priveste repartizarea bugetului, cu atat mai mult cu cat majoritatea noilor state membre au -desfiintat- recentele propuneri ale presedintiei luxemburgheze a UE in acest sens.
Cateva dintre mezinele europene vad sugestiile privind limitarea sumelor alocate fondurilor structurale, lansate de catre presedintia Uniunii, detinuta in prezent de Luxemburg, drept un pas inapoi al Celor 25. Insa dezbaterile ministrilor de finante din spatiul comunitar si, in special, dezacordul vor afecta si finantarile destinate Romaniei si Bulgariei in urmatorii ani, potrivit publicatiei electronice EurActiv.
Liderii luxemburghezi si-au prezentat cele mai noi propuneri pentru perspectiva financiara 2007-2013 in fata Consiliului pentru Afaceri Generale, asa-numitul pachet de negocieri revizuit fiind atacat pentru ca mentine limita maxima, de patru procente din produsul intern brut, pe care o tara o poate accesa din fondurile structurale. Mai mult, presedintia UE solicita si alte criterii de diferentiere, asociind procentajele exacte de nivelul de prosperitate a beneficiarilor.
Polonia, Cehia, statele baltice si Portugalia au condamnat propunerile Luxemburgului, considerandu-le -inacceptabile-, -un gigant pas inapoi-.
In consecinta, dezbaterea asupra perspectivei financiare devine tot mai mult o chestiune de interes national si mai putin una dintre prioritatile reale pe termen lung ale Uniunii. Discutiile aprinse ii includ si pe cei sase mari contribuabili la vistieria comunitara, Marea Britanie, Germania, Suedia, Olanda, Austria si Franta, care sustin, in controversa cu beneficiarii, un nivel diminuat al bugetului UE.
Dat fiind ca Germania si Franta nu par dispuse sa rediscute acordul de la Berlin din 2002, privind finantarea Politicii Agricole Comune, incapatanarea britanicilor, determinata de beneficiul lor, si lupta dintre vechile state membre si nou-venite, cauzata de acordarea fondurilor structurale, dezbaterile s-ar putea intinde pana in 2006, principalul perdant fiind obiectivele comunitare, stabilite prin agenda Lisabona. Este si motivul pentru care presedintele Parlamentului European, Josep Borell, a subliniat ca se cauta -o formula care sa ofere Uniunii resursele de care are nevoie pentru a putea face fata extinderii in 2007-2013-, in caz contrar legislativul urmand sa utilizeze -in totalitate prerogativele stabilite prin procedura bugetara anuala-.
