Zile negre

Cumplite zile. In vestul tarii inundatiile nu mai contenesc aducand mii de oameni la sapa de lemn iar din Bagdad au venit ultimatumuri amenintatoare: ultimele inregistrari furnizate de rapitorii celor trei ziaristi romani si a calauzei lor ii prezinta deja pe doi dintre ei (Sorin Miscoci si Munaf) in uniforma portocalie a primelor victime – daca autoritatile romane nu-si retrag trupele din Irak. Cu vocile gatuite, cei trei ziaristi implorau marti seara populatia sa iasa in strada pentru a determina autoritatile sa indeplineasca cererea celor care pretind sa nu fie numiti teroristi ci -luptatori pentru libertatea Irakului-. Bine ca nu ne pretind sa-i numim eroi! Daca ar lupta pentru libertatea Irakului, rapitorii i-ar elibera insa imediat si neconditionat pe cei patru ostatici pentru ca nici unul din ei nu ameninta libertatea Irakului. Parintii si rudele celor rapiti, doborati de imaginile din caseta, au cerut si ei, prin vocea senatorului Vasile Ion, tatal ziaristei Marie Jeanne Ion, -sa se dea curs acestei revendicari politice- intrucat -la Cotroceni ni s-a spus despre niste negocieri in care nu pot sa cred-. Din partea unor parinti, apelul e de inteles. In disperarea lor, nu vad alta scapare decat din mana unor teroristi satisfacuti in cererile lor. De fapt, nimeni nu stie cum functioneaza mintea unor asemenea oameni si nici daca o cedare ii impaca sau ii starneste si mai mult. Cu cateva ore inainte de expirarea ultimului termen dat de rapitori, clasa politica romaneasca traia cel mai dur examen din existenta sa. Se dusese pentru totdeauna -consensul- cu privire la politica externa a Romaniei cu care se lauda iar -spiritul de la Snagov- pierise si el in zona rosie de la Bagdad: PSD, PPRM si PUR cedasera in fata teroristilor iar Alianta PNL-PD si UDMR refuzau santajul sperand in succesul negocierilor. Separat, dl Dan Voiculescu a tinut sa-si agraveze propria criza propunand inlocuirea trupelor romanesti cu -o armata de mercenari- care -sa indeplineasca obligatiile internationale ale Romaniei-. Poate ca si dl Voiculescu ar trebui inlocuit cu o persoana mai zdravana. Solidaritatea de care era nevoie pentru a-i determina pe teroristi sa renunte la revendicarile lor s-a confruntat si ea cu solidaritatea celor care cereau autoritatilor sa cedeze. Cert este ca atunci cand si-au ales portocaliul drept culoare electorala, nici Alianta si nici presedintele Basescu n-au banuit ca ea va deveni culoarea unui cosmar. Dar nici macar cosmarul n-a impiedicat amestecarea indecenta a rugaciunilor pentru eliberarea ostaticilor – cu gasirea altor vinovati decat cei reali. Cine stie, poate ca vinovati sunt cei care vor sa traiasca sanatos – intr-o lume bolnava.