Noua grila de salarizare a bugetarilor, aparuta acum cateva zile, nu aduce lucruri bune in plus fata de predecesoarea ei, atacata cu atata vehementa de sindicate. Ba, mai mult, printr-o necorelare in functie de vechime si pregatire, dupa ani de zile, bugetarii vor constata ca salariile lor nu depasesc cu mult salariul initial. In schimb, sporurile si indemnizatiile pregatite pentru cei cu functie de raspundere cresc substantial…
Nivelul salariului de baza nu se potriveste cu… speranta de viata!
Personalul didactic nu poate spera la imbunatatirea maxima a conditiilor de salarizare, decat daca depaseste… 40 de ani vechime! La un simplu calcul, un absolvent de facultate nu poate incepe mai devreme de 25 de ani activitatea didactica. Dupa cel putin 40 de ani de munca neintrerupta, pe la vreo 65 de ani, poate spera la un salariu brut de 6,5 milioane, la care se mai adauga doar doua sporuri: cel de vechime neintrerupta si eventual cel de diriginte… Dar speranta de viata, in Romania, nu depaseste 64 de ani. Asa ca un dascal – care supravietuieste atat timp – ar putea ajunge la peste 10 milioane de lei brut, dupa cum spunea primul-ministru… Dar este limpede ca norocosii respectivi vor exista intr-un numar foarte mic. Daca vor exista totusi, pentru ca Ministerul Educatiei si Cercetarii a facut de multe ori -recomandarea- ca personalul didactic a carui varsta a depasit 65 de ani sa treaca la pensie, pentru a face loc celor tineri.
Din punctul de vedere al acestora din urma, noua grila aduce o relativa imbunatatire, in sensul majorarii minimului de salarizare de 2,2 milioane la trei milioane de lei. -Este un mod de a-i atrage pe tineri in invatamant, dar, daca ei ar urmari noile gradatii de salarizare, ar constata ca, avand peste 20 de ani de munca in scoala, salariul lor ar fi mai mare cu doar 500.000 de lei…-, ne-a precizat Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant.
Aceeasi -nivelare- se constata si pe orizontala: intre profesorul care are doar definitivatul si colegul sau cu grad didactic I, diferenta de salariu este de doar cateva sute de mii, de multe ori impozitarea aducandu-le la aproape aceeasi valoare.
Specialistii auxiliari din Educatie, tratati ca dascalii
In privinta cercetatorilor angajati in invatamant, tot tinerii sunt mai favorizati; salariul de pornire este de 4,15 milioane de lei. Insa, dupa trecerea anilor, maximul de salariu brut nu va depasi 6,5 milioane. Desi Guvernul ii tot ameninta cu salarii de peste 1.000 de euro (in cazul in care cineva va reusi sa vanda produsul muncii lor), cercetatorii tineri prefera sa-si faca doar stagiul in institutele romanesti de profil. Pe care le folosesc ca rampa de lansare catre alte locuri, in care se pune intr-adevar pret pe calitatile profesionale dobandite cu pretul miilor de dolari pe care statul roman le-a cheltuit cu scolarizarea lor.
Nici informaticienii nu stau -pe roze-. Daca vor alege o cariera didactica in specialitatea lor, salariul de debut nu va depasi trei milioane de lei. Nici cu timpul situatia materiala nu se va imbunatati; maximul de salarizare a unui informatician nu va depasi 5,1 milioane de lei.
In cazul medicilor, situatia ramane neschimbata. Cu un salariu de pornire de trei milioane, stagiarii pot afirma ca exista un castig. Insa, pe masura ce cresc in grad, marirea salariului nu mai este proportionala cu eforturile de perfectionare. Astfel, un medic primar, dupa ani de zile in care a format sute sau chiar mii de specialisti in medicina, va avea un salariu de doar 6,5 milioane de lei.
Functia de conducere, cu cheltuiala se tine
Guvernantii pun mereu aceeasi placa: -Nu sunt bani-. Insa nu acelasi lucru se intampla in cazul cadrelor de conducere din ministere si alte institutii ale statului, si ei tot bugetari.
Acest lucru este demonstrat fara urma de echivoc de sporurile de care vor beneficia aceste cadre de nadejde incepand cu data intrarii in vigoare a Legii salarizarii bugetarilor. Un director general la Administratia Prezidentiala, Parlament, Guvern, Curtea Suprema de Justitie sau Curtea de Conturi va putea primi un spor de 55% din salariul de baza. Un director la aceleasi institutii va putea beneficia de o indemnizatie de conducere de 50%, unul adjunct – de 40%, iar un sef de serviciu – de 30%.
Birocratii din ministere si institutii vor primi si ei sporuri si indemnizatii de conducere, dupa rang si importanta: un comisar general adjunct din aparatul central al Garzii Financiare va primi o indemnizatie de 50% din salariul de baza, iar un comisar sef de divizie – de 30%.
Directorii de administratii financiare vor fi si ei fericiti cu indemnizatii de pana la 40%, iar un consilier teritorial sef in aparatul Ministerului Culturii si Cultelor – cu 50%.
Cei mai -unsi- vor fi insa bugetarii din varful piramidei statale. Daca in prezent personalul din aparatul de lucru al Parlamentului beneficiaza de un spor de confidentialitate egal cu 15% din salariul de baza, Ministerul Muncii a considerat ca este nedrept ca acesta sa nu le fie acordat si celor de la Guvern si Presedintie. Asa ca ei vor mai primi, in plus, si un spor de stabilitate, de pana la 20% din salariu.
Adunand toate aceste -binecuvantari- ale Guvernului, rezulta ca un bugetar bine plasat in ierarhia de partid si de stat poate primi sub forma de sporuri si indemnizatii valoarea a inca un salariu. Practic, o dublare a veniturilor.
