La mai putin de jumatate de an de la instalarea in fruntea Ministerului Justitiei, Monica Macovei incepe sa invete din -bunele- obiceiuri ale predecesorilor sai pe care i-a criticat vreme de 15 ani. Obsedata de -politizarea justitiei-, pe vremea cand se afla in opozitie ca reprezent al societatii civile, Monica Macovei a aflat ca e bine sa ai oameni loiali in functii-cheie. Cum posturile respective erau deja ocupate, noul ministru al justitiei a cautat, in disperare de cauza, solutii care sa-i permita sa-si numeasca prietenii la conducerea Parchetului General si a Parchetului National Anticoruptie. Singura problema era aceea ca fostul guvern, la presiunile Uniunii Europene, modificase legile de organizare si functionare a Parchetelor, astfel incat sefii institutiilor respective nu puteau fi inlaturati din functie decat prin votul CSM, ca urmare a unei sanctiuni disciplinare. In aceste conditii, Macovei a recurs la varianta extrema, o noua modificare a legilor. Singura problema, care nu mai conteaza cata vreme interesul politic e satisfacut, e aceea ca expertii Uniunii Europene nu au fost consultati inca.
Pachetul de legi propus spre modificare cuprinde cele trei acte normative considerate ca fiind esentiale in procesul de reforma: legea referitoare la organizarea si functionarea CSM, statutul magistratilor si organizarea judiciara. Toate cele trei acte normative au fost adoptate la finalul anului trecut, fiind conforme normelor Uniunii Europene. -Toate aceste legi au fost adoptate doar dupa ce am avut avizul tuturor institutiilor internationale implicate in procesul de reforma a justitiei din Romania. Atat Consiliul Europei, cat si Comisia Europeana si Banca Mondiala au fost consultate si au avizat favorabil proiectele. Esenta acestor legi era crearea unui cadru de independenta magistratilor. Aceasta conditie fundamentala a fost impusa tocmai de Uniunea Europeana, iar nerespectarea ei insemna blocarea negocierilor de aderare. Acum nu s-a cerut nici un aviz, iar toate principiile convenite in cursul negocierilor au fost incalcate-, declara fostul ministru al Justitiei, Cristian Diaconescu. Acum, la doar cateva luni de la adoptare, Monica Macovei propune modificarea acestor legi, scotand tocmai prevederile referitoare la independenta procurorilor si la inamovibilitatea acestora. Surse diplomatice oficiale au declarat ca expertii Comisiei Europene nu sunt de acord cu noile prevederi referitoare la numirea si revocarea procurorilor si nici cu ocolirea parlamentului prin promovarea unei Ordonante de urgenta. Oficial, Comisia Europeana nu comenteaza legislatia in curs de elaborare, dar toate modificarile operate sunt atent monitorizate. -Ce asteapta Uniunea Europeana de la Romania este sa vada rezultate concrete ale reformei in sistemul justitiei si dovezi convingatoare ale luptei impotriva coruptiei la nivel inalt-, declara Angela Filote, purtatorul de cuvant al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti.
Afara cu Botos si Amarie
Dincolo de aceste aspecte -politice-, scopul acestor modificari este unul singur: inlaturarea din fruntea Parchetului General si a PNA a lui Ilie Botos si Ioan Amarie. Astfel, daca in legea veche cei doi procurori generali puteau fi schimbati din functie doar prin votul CSM, ca sanctiune disciplinara, prin modificarile operate se revine la sistemul comunist prin care procurorii sunt numiti si revocati din functii de presedinte la propunerea ministrului Justitiei. Astfel, art. 53 alin. 4 din propunerea de modificare a Legii 303/2004 prevede ca: -Revocarea procurorilor din functiile de conducere se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea adunarii generale, cu avizul CSM-. In plus, legea mai are o prevedere extrem de parsiva. Mandatul Procurorului General al Romaniei si cel al PNA se reduc de la 5 ani la 3 ani, ceea ce inseamna ca, oricum, cei doi vor fi debarcati pana cel tarziu la finalul anului. Mai mult, Macovei nu ezita sa-si subordoneze, indirect, si restul procurorilor, ea avand dreptul, prin noua lege, -cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea CSM-, sa exercite controlul asupra procurorilor, -prin procurori anume desemnati de catre Procurorul General al Romaniei sau, dupa caz, de catre Procurorul General al PNA-. Pentru a nu-si mai bate capul cu schimbarea conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Macovei mai recurge la o smecherie, coborand varsta de pensionare de la 68 de ani la 65 de ani.