La sase decenii dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, Germania isi face -mea culpa-. Ca un omagiu adus celor peste sase milioane de evrei ucisi in lagarele naziste, in capitala tarii a fost deschis Memorialul Holocaustului, monument care a dat nastere si continua sa faca obiectul unor serioase controverse.
Odata un loc cultivat cu samanta raului, suprafata de 2.000 de metri patrati din inima Berlinului, pe care au fost ridicate 2.700 de blocuri de granit, despartite de alei, a devenit, pentru unii, un monument inchinat victimelor Holocaustului, iar pentru altii, un petic de pamant al rusinii germanilor.
Proiectul a fost intarziat vreme indelungata, din motive diverse, cel mai important dintre acestea constand in dezacordurile privind amplasarea, structura si chiar conceptul in sine, gurile rele spunand ca ar fi mult prea mare si abstract. Alte voci critice s-au plans ca memorialul este inchinat doar evreilor care au cazut victime Holocaustului. Initiativa a fost umbrita de numeroase controverse, inca de la inceputul anilor *90, cand fostul cancelar Helmuth Kohl a respins designul initial. Mai tarziu, avea sa fie descoperit un buncar din perioada nazista, chiar pe locul unde urma sa fie ridicata constructia, pentru ca, ulterior, sa se afle ca, in trecut, una dintre companiile implicate in proiect a furnizat gaz lagarelor de concentrare.
Cu toate acestea, de acum vizitatorii isi pot alege itinerariul in interiorul indraznetei constructii din centrul capitalei germane, situata chiar langa Poarta Brandenburg, la inaugurarea careia au fost prezenti supravietuitori ai Holocaustului, reprezentanti ai comunitatii evreiesti si ai conducerii Germaniei, inclusiv presedintele Horst Koehler, cancelarul Gerhard Schroder si ministrul de externe Joschka Fischer, liderul Bundestagului, Camera inferioara a parlamentului, Wolfgang Thierse, precum si arhitectul monumentului, Peter Eisenman, un american evreu la origine.
