Modificările aduse Codului civil prevăd printre altele, la capitolul desfacerea căsătoriei, și efectele acesteia acordarea de despăgubiri în cazul în care unul dintre soți a suferit un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei. Mai exact, articolul 388 statuează că „distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărårea de divorț“. La articolul 390 se prevăd de altfel și condițiile în care s-ar putea acorda prestații compensatorii. Astfel, dacă divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului påråt, soțul reclamant poate beneficia de o prestație care să compenseze, atåt cåt este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale celui care o solicită. De asemenea, prestația compensatorie se poate acorda numai în cazul în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani. Cu toate acestea, soțul care solicită prestația compensatorie nu poate cere de la fostul său soț și pensie de întreținere, în condițiile art. 389.
Articolul 389 arată că prin desfacerea căsătoriei, obligația de întreținere între soți încetează. Totuși, dacă soțul divorțat se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul acesteia, are dreptul la întreținere. El are drept la întreținere și atunci cånd incapacitatea se ivește în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.
Iar întreținerea datorată se stabilește pånă la o pătrime din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale și cu starea de nevoie a creditorului. Această întreținere, împreună cu întreținerea datorată copiilor, nu va putea depăși jumătate din venitul net al celui obligat la plată.
Cånd divorțul este pronunțat din culpa exclusivă a unuia dintre soți, acesta nu beneficiază de prevederile de mai sus decåt timp de un an de la desfacerea căsătoriei.
În afara altor cazuri prevăzute de lege, obligația de întreținere încetează prin recăsătorirea celui îndreptățit.
