Escrocii din Romania au inventat un nou mod pentru a-si ademeni victimele. O metoda care nu implica aproape nici un risc este din ce in ce mai folosita, iar politia inca nu a trimis dupa gratii nici un astfel de caz. Infractiunea este extrem de simpla, iar faptasii scapa din cauza neglijentei victimei, dar si din cauza nepasarii oamenilor legii.
Noua infractiune este derivata din camatarie. Escrocii aleg victime care vor sa imprumute sume mari de bani si au cu ce sa gajeze. Ei le promit acestora ca le ofera banii cu dobanzi prohibitive, fac chitante de mana si le spun apoi ca le vor oferi banii in momentul instituirii gajului asupra bunului mentionat, in chitanta de mana.
Dupa ce se vad cu actul semnat de victima, infractorii asteapta cateva luni, apoi se adreseaza direct instantei. Pentru ei, sansele ca o instanta sa le dea dreptate sunt 50%. Uneori, in special in provincie, escrocii reusesc sa pacaleasca magistratii. In Bucuresti, cele mai multe cazuri se termina cu bine pentru victime.
Asa s-a petrecut si cu Ionita Baran. El a semnat un contract de mana cu Madeleine Muntianu, dar nu a vazut niciodata bani de la femeie. Pentru a garanta cei 50.000 de dolari promisii, victima era de acord sa puna gaj o casa evaluata la peste 800.000 de euro. Vazand ca nu primeste nici un ban, Baran si-a luat gandul de la imprumut, mai ales ca nu instituise gajul pe imobil.
Cu toate acestea, la un an de la momentul in care semnase actul, Baran s-a trezit -bombardat- cu tot felul de notificari din partea Madeleinei. Aceasta ii cerea nici mai mult nici mai putin decat cei 50.000 de dolari care fusesera promisi, dar care nu ii fusesera imprumutati.
In 2004, femeia s-a adresat Tribunalului Bucuresti, iar un an mai tarziu, Sectia a III-a Civila a respins cererea facuta de presupusa -finantatoare- in dosarul 2168/2004. Aceasta a sustinut sus si tare in fata judecatorilor ca a dat 50.000 de dolari, dar nu a reusit sa aduca nici o proba in acest sens.
In acest timp, politia si procurorii nu au miscat nici un deget pentru a rezolva un caz ce devenea penal. Desi au fost sesizati cu pivire la tentativa de escrocherie, subofiterii de la Sectia 14 din Bucuresti au considerat ca Madeleine Muntianu nu a comis nici o infractiune si au dat rezolutie de neincepere a urmaririi penale. Tot NUP au dat si procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti, fara nici un fel de explicatie.
