In ultimii ani, cinematografia autohtona a inceput sa conteze in economia festivalurilor internationale, cam la toate capitolele: scurt si lung-metraj sau film documentar. Din aceste trei categorii, documentarul ajunge mai greu la public, realizatorii romani bucurandu-se de mai multa atentie peste hotare decat in tara. Asa se intampla si in cazul lui Dumitru Budrala, cel care, alaturi de Alexandru Solomon, a cules laurii festivalurilor internationale de gen, cu productia -Blestemul ariciului-, o analiza a vietii etniei rrome, ce a devenit subiect de studiu universitar. Pe langa calitatea de regizor, Budrala este fondatorul Astra Film Festival, presedinte al Fundatiei de Antropologie Vizuala si membru fondator al Asociatiei -Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007-.
– Dupa Revolutie, cinematografia autohtona a fost dominata categoric de industria de scurt si lung-metraj. In ultimii doi-trei ani, documentarul romanesc a revenit totusi spectaculos prin productii semnate de Alexandru Solomon, Florin Iepan sau Dumitru Budrala. Cum s-a produs aceasta revigorare?
– Eu as nuanta aceasta perceptie a filmului documentar romanesc din pozitia mea de autor de documentar si de organizator de festival international de film documentar. De la inceputul anilor *90 se fac documentare bune in Romania. Nu s-au facut multe, dar este si o problema de perceptie, de confuzie in general despre acest segment, de la nivelul celor care fabrica si modifica legile cinematografiei, pana la reporterii de televiziune, si chiar pana la spectatori. Nu cred ca documentarul a fost -umbrit- de industria de scurt si lung-metraj, pentru ca succesele din aceasta zona au venit tot in ultimii ani. In acelasi timp, nu cred ca este vorba despre o revigorare a documentarului romanesc, ci mai degraba de o promovare mai buna a propriilor productii atat in tara, cat si in strainatate. In plus, cred ca autorii s-au familiarizat in sfarsit cu regulile de productie occidentala.
– -Blestemul ariciului- a facut un adevarat tur de forta in Occident, devenind, in mod surprinzator pentru unii, obiect de studiu universitar. Care a fost atractia acestui film: viata rromilor in Romania secolului XXI sau pur si simplu modul de transpunere a acestei povesti?
– Probabil ca investitia intelectuala si artistica in acest film a facut posibil acest lucru. Am facut o cercetare despre aceasta comunitate, care a fost publicata intr-o revista de specialitate din Anglia, -Gypsy Lore-, redactorii publicatiei spunand ca despre aceasta comunitate de rromi nu prea exista cercetari. Pe de alta parte, intr-o cercetare scrisa se pierd multe detalii care ajuta sa intelegi un mod de a fi, viata de zi cu zi a unei comunitati. Or, faptul ca -Blestemul ariciului- a fost selectat la festivaluri de gen, chiar si la cele mai exclusiviste, cum este competitia -Joris Ivens- de la IFDA (Olanda), demonstreaza ca are toate calitatile cinematografice necesare sa intre in competitie cu productiile celor mai mari case de productie din lume si ca nu a ramas doar un tratat academic prafuit si plictisitor. Se pare ca -Blestemul ariciului- comunica, avand calitati de noutate si de originalitate atat in lumea academica, cat si in industria de film. Dupa ce a vazut filmul nostru, un documentarist olandez a spus ca in sfarsit a vazut un film adevarat despre rromi.
– Filmul va fi prezentat pe 3 iunie la TIFF. Unde se va opri -Blestemul ariciului-?
– Greu de spus, pentru ca este solicitat in continuare la festivaluri internationale. Dupa TIFF, va pleca la Amsterdam la -Beeld voor Beeld-, in iulie participa la Golden Apricot (Erevan), dupa care va ajunge la Royal Anthropology Institute din Oxford. In curand, -Blestemul ariciului- va fi difuzat la Duna TV, existand sanse sa apara si la Channel 4, un post britanic cu care ne aflam in negocieri. In conditiile actuale de distributie a filmelor in salile de cinema, nu cred ca exista sanse si nici interes ca -Blestemul ariciului- sa fie distribuit la cinema. Poate doar la tv…
– Televiziunile straine difuzeaza filmele romanesti, insa cele din tara nu prea se inghesuie in acest sens. Ce se poate face pentru modificarea acestei stari de fapt?
– Este timpul ca televiziunile din Romania sa difuzeze ceea ce s-a facut pana acum si sa intre in coproductie cu autori independenti, asa cum se procedeaza peste tot in Europa. Structura productiilor de televiziune nu permite realizarea unor documentare de autor, lung-metraje ce pot dura cativa ani. Ce se poate face la tv, in mare graba, arata cam asa: alergi pe teren, pui microfonul in gura omului, scoti un interviu pe care il mixezi cu niste imagini si ii dai un titlu bun, spunand ca este documentar. Probabil ca noile reglementari europene vor obliga televiziunile sa incurajeze productiile de filme documentare realizate de autori independenti. Exista multe subiecte bune, sunt multi tineri talentati si exista un apetit crescut pentru filmul documentar, fapt confirmat si la Astra Film Fest. Productia de documentar independent este o urgenta, insa, din pacate, legile, CNC-ul si televiziunile se adapteaza prea lent la aceasta realitate europeana.
– Cat de mult ajuta premiile internationale finantarile productiilor viitoare? Exista sanse mai mari in aceste conditii sau regizorii sunt nevoiti sa alerge in continuare dupa finantari, fie ele si externe?
– Intr-o tara unde trebuie sa ai recunoastere internationala ca sa ti se dea atentie, premiile conteaza, insa, ca sa primesti fonduri pe merit pentru urmatoarele proiecte, nici macar acest aspect nu este suficient. In situatia anormala, existenta in legatura cu finantarea productiei de documentar – la CNC nu exista un capitol si pentru documentar, motivand ca acestea sunt productii de televiziune, iar la televiziuni nu exista nici un interes pentru productii de documentar independent -, pentru regizori ramane aventura obtinerii de finantari din doua directii: din fonduri straine – ceea ce inseamna productii pentru gustul si ratingul publicului strain sau aventura de a face un film doar din pasiune si pe cheltuiala proprie, cu gandul ca poate va castiga un premiu candva. Cu toate acestea, aceste documentare sunt pentru publicul autohton, insa, din pacate, ajung greu la el. Sper ca va veni totusi o zi de normalitate si in acest sens…
– In 2007, Sibiul va fi -Capitala Culturala Europeana-. Ce vesti se aud din tabara AFF in acest sens?
– In calitate de membru fondator al Asociatiei -Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007-, pot spune ca se pregatesc foarte multe evenimente importante. Printre acestea, este inclusa bineinteles si editia Astra Film Fest 2007, ce va avea un program extrem de bogat si foarte original. Va fi o editie cu adevarat speciala. Astra Film Fest cred ca va fi unul dintre cele mai importante evenimente ale anului 2007, la Sibiu.
