Data de 29 mai 2005 intra in istorie drept punctul culminant al epopeii constructiei comunitare. O eventuala continuare cu final fericit a povestii sau, dimpotriva, un sfarsit tragic tin, in egala masura, de optiunea celor circa 42 milioane de -actori- francezi distribuiti in rolurile principale ale scenariului referendumului organizat in vederea ratificarii legii fundamentale europene.
In ajunul marelui eveniment de ieri, ultimele sondaje de opinie indicau o majoritate ingrijoratoare a opozantilor Constitutiei europene, in pofida apelurilor repetate si insistente, facute pana in ultima clipa, atat de reprezentantii puterii de la Paris, precum si de liderii comunitari. Or, cum deja este binecunoscut, documentul nu poate intra in vigoare fara unanimitatea celor 25 de state membre ale Uniunii. Batranul Continent se afla la rascruce. Care va fi soarta familiei comunitare? Raspunsul il vor da francezii.
Referendum istoric
Electoratului francez i s-au deschis usile sectiilor de votare la ora 8.00 dimineata, primele rezultate provizorii urmand sa fie anuntate dupa inchiderea urnelor, in jurul orelor 22.00. Presedintele Jacques Chirac si sotia sa, Bernadette, au votat in satul Sarran, apartinand fiefului electoral al liderului francez, situat in centrul Frantei, in tacere insa, fara a face vreo declaratie, chiar daca se numara printre cei mai ferventi sustinatori ai documentului. Pe de alta parte, socialistul Francois Hollande, unul dintre rivalii politici ai lui Chirac, dar sustinator al adoptarii Constitutiei, a votat in aceeasi regiune, la Tulle, declarand la iesirea de la urne ca -orice este posibil-. Dar respingerea textului constitutional ar reprezenta o lovitura serioasa pentru presedintele francez, cel care a decis adoptarea tratatului in urma unui referendum, desi acesta putea fi ratificat si pe cale parlamentara.
In cazul unui esec, opozitia franceza crede ca Chirac, al carui al doilea mandat de sef al statului se incheie in 2007, ar trebui sa isi dea demisia. Totusi, presa a subliniat ca ultimul apel al presedintelui a avut un oarecare impact asupra cetatenilor, in urma interventiei sale de joi seara numarul opozantilor scazand cu 3%.
Potrivit anuntului Ministerului de Interne, rata de participare la consultarea populara din Franta atingea, ieri la pranz, nivelul de 25,08%, depasind valoarea inregistrata la aceeasi ora in timpul referendumului din 1992 privind Tratatul de la Maastricht. Daca, asa cum prefigureaza sondajele, Franta va respinge Tratatul constitutional european, Uniunea se va confrunta cu cea mai mare criza din istoria sa, conform analistilor politici.
Orice ar fi, urmeaza Olanda
Constitutia Europeana va fi votata pe 1 iunie si in Olanda, tara pentru care organizarea unui plebiscit reprezinta o premiera absoluta. La fel ca si in restul tarilor europene, in prag de referendum, membrii partidului de guvernamant sunt optimisti, desi populatia inclina balanta mai mult spre respingerea textului. Fostul premier belgian, Jean-Luc Dehaene, unul dintre fondatorii tratatului, a subliniat: -Sper ca vom avea un <da> duminica si unul miercuri, dar, daca accidental, duminica, se va vota <nu>, atunci miercuri ii vom da Frantei o lectie-. Cu toate acestea, si in Olanda exista voci care se opun Cartei europene, in timp ce premierul Ian Peter Balkenende duce o campanie asidua pentru obtinerea unui vot pozitiv.
Oricare ar fi rezultatul referendumului francez, liderii europeni vor continua sa militeze pentru ratificarea textului constitutional in celelalte state comunitare. Insa daca pe 1 iunie si Olanda spune -nu-, atunci Uniunea ar intra pe un drum fara de intoarcere, nu ar mai putea fi salvata. In plus, oficialii europeni cred ca votul negativ al Frantei, combinat cu anticipatele din Germania, ar reprezenta o adevarata catastrofa, in special pentru ca ar fi mult mai greu, daca nu chiar imposibil, sa se ajunga la un acord asupra bugetului comunitar, fapt ce ar intarzia acordarea sprijinului promis noilor state membre.
