Consternare, dezamagire, regrete, contradictii si chiar panica… Acestea sunt reactiile provocate in randurile mai-marilor Uniunii Europene de rezultatele referendumului francez, organizat, in acest sfarsit de saptamana, in vederea ratificarii Tratatului constitutional comunitar. Replicile -cutremurului- francez s-au simtit si la Bucuresti , unde politicienii si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu viitorul extinderii UE. Francezii au fost cat se poate de categorici, sustinandu-si, in marea lor majoritate, pana in ultima clipa, opinia nefavorabila documentului. Furia francezilor a zguduit Batranul Continent din temelii. Sa fie acesta, oare, inceputul sfarsitului pentru Clubul celor 25 sau, si mai mult, startul esuat in cursa aderarii pentru cei aflati in antecamera Uniunii?
Nemultumiti de modelul economic impus tarilor membre ale Uniunii, tematori sa nu-si piarda suveranitatea, considerand ca Tratatul constitutional nu stipuleaza suficiente masuri pentru a-i proteja pe angajati si ar putea incuraja mana de lucru ieftina din nou-venitele sa le invadeze teritoriul national, francezii si-au concentrat toate frustrarile interne intr-un -nu- rasunator si cutremurator totodata. Punandu-si la zid propria guvernare, cetatenii au semnat condamnarea la moarte a idealului comunitar.
Peste 55 la suta din francezii care s-au prezentat la urne duminica, in cadrul referendumului dedicat ratificarii Constitutiei europene, au spus -nu- documentului. Desi ar fi putut adopta textul Tratatului prin vot parlamentar, poate putin prea mult convins de sustinerea conationalilor sai, presedintele Jacques Chirac a ales varianta consultarii populare, transformand astfel Franta in prima tara UE in care rezultatul plebiscitului are caracter de lege. Acum nu-i mai ramane liderului de la Paris decat sa suporte consecintele infrangerii si sa accepte, dupa cum el insusi a afirmat, -decizia suverana- a natiei pe care inca o conduce. Cu toate acestea, Chirac va continua sa respecte angajamentele europene, chiar daca, tinand cont de ingrijorarile exprimate de alegatori, va da un impuls nou si puternic sferei de actiune guvernamentala.
Optimism si regrete
Respingerea Tratatului constitutional de catre Franta a tulburat complet Europa, dar majoritatea liderilor cred ca procesul de ratificare trebuie sa continue, cu atat mai mult cu cat textul legislativ a fost deja aprobat de noua tari, iar miercuri vine randul Olandei, unde, din pacate, sondajele de opinie indica posibilitatea unui vot tot negativ. Nu putini sunt insa cei care se intreaba daca documentul mai are vreo sansa de supravietuire dupa lovitura data de Franta.
Mai-marii UE au fost dezamagiti, dar nu si surprinsi de decizia francezilor de a respinge incercarea ambitioasa a autoritatilor de la Bruxelles de a aduce Uniunea mai aproape de populatie. Cancelarul german, Gerhard Schroeder, a carui tara a aprobat documentul pe cale parlamentara, a subliniat ca Tratatul nu a primit o lovitura fatala, la fel cum nici parteneriatul franco-german nu a ajuns la final. In acelasi mod gandesc si Jose Manuel Durao Barroso, seful executivului comunitar, premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, sau presedintele Parlamentului European, Josep Borell. Pe de alta parte insa, Jacques Barrot, vicepresedintele francez al Comisiei Europene, s-a aratat extrem de dezamagit de rezultatul votului, la fel ca si ministrul de externe bulgar, Solomon Passy, Romano Prodi, liderul opozitiei italiene si fost presedinte al guvernului comunitar. Si daca diplomatia spaniola regreta decizia francezilor, premierul suedez se gandeste in mod serios sa supuna ratificarea documentului comunitar in tara sa votului parlamentar. Seful diplomatiei britanice, Jack Straw, considera ca negativismul francezilor impune liderilor europeni -o perioada de gandire-, in timp ce conducatorii institutiilor UE declara la unison ca -Europa continua-, fara a fi expusa unei eventuale crize majore.
Consecinte pe piata bursiera
Votul negativ al francezilor fata de Constitutia Europeana a determinat o depreciere vizibila a monedei unice europene fata de dolarul american, dar si fata de alte valute. Piata de actiuni asiatica a crescut cu cel putin 6 procente, in timp ce socul a fost resimtit acut la bursele europene. Euro a atins cel mai scazut nivel fata de dolar din ultimele sapte luni, iar analistii economici spun ca deprecierea monedei unice va continua, in timp ce bursa asiatica are de castigat de pe urma refuzului francez. Actiunile companiilor de IT si tehnologie au crescut in medie cu 4 procente, imediat dupa mediatizarea primelor rezultate, iar pe piata mondiala, pretul aurului a crescut cu 80 de centi.
Extinderea, incotro?
Una din temele centrale pe care tabara -nu–ului din Franta si-a bazat campania anti-Constitutie a fost eventuala aderare a Turciei la Uniunea Europeana, careia i se impotriveste vehement. Nici pentru Romania si Bulgaria nu au francezii sentimente pozitive, dar cel putin nu le-au exprimat fatis pana acum, asa cum au facut-o germanii. Turcii se declara insa multumiti de rezultatul votului francez, fiindca astfel, Tratatul constitutional va fi renegociat. Totusi, opinia publica turca a fost jignita de campania dusa in Franta, fiindca unii politicieni au considerat referendumul o ocazie de a spune -nu- aderarii Turciei la UE si, implicit, extinderii.
Pentru europeni a venit clipa unei decizii istorice, fie sa continue carpirea unui act prizonier al regulii unanimitatii, fie sa hotarasca un nou inceput. Iar in incertitudinea creata la Bruxelles dupa data de 29 mai, cert este ca Romania nu isi poate permite sa greseasca pe parcursul ramas pana la aderare. Orice ezitare ar deveni un motiv suficient pentru guvernele tarilor UE sa scape de o noua aderare, din ce in ce mai nedorita de electoratul european.
