O echipă de cercetători din Scoția a reușit pentru prima dată în istorie să secvențieze în întregime genomul cartofului și speră că realizarea lor va contribui la satisfacerea nevoilor alimentare tot mai mari ale populației de pe planetă, informează rtbf.be.
Grație acestei descoperiri, oamenii de știință speră să obțină în curând noi specii de cartofi, mai hrănitori și mai rezistenți la boli, pentru a răspunde astfel nevoilor alimentare ale populației de pe planetă.
Genomul reprezintă un fel de hartă a tuturor genelor unui organism. Fiecare genă controlează un aspect particular în dezvoltarea unui organism. Aducând mici modificări, este posibil să fie influențată creșterea lui.
Una dintre cele mai mari provocări din deceniile următoare va fi aceea de a putea hrăni populația mondială, care nu încetează să crească, în special în țările și teritoriile cele mai sărace de pe planetă. Cartoful este una dintre cele mai răspândite culturi agricole din lume.
Oamenii de știință speră că prin eficientizarea culturilor de cartofi se va reuși hrănirea populației mondiale, care va ajunge la 9 miliarde de locuitori până în anul 2050. Cartoful este cultivat în 125 de țări și este consumat zilnic de peste 1 miliard de persoane. În 2007, peste 300 de milioane de tone de cartofi au fost recoltate pe plan mondial, informează dailymail.co.uk.
Însă cartoful rămâne vulnerabil la boli precum tăciunele sau mana cartofilor, care provoacă pierderi anuale de circa 3,4 miliarde de euro.
Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă care face parte din familia solanaceelor, alături de tomate, ardei și vinete. Este una dintre cele mai diversificate plante din punct de vedere genetic dintre plantele de cultură. Varietățile sălbatice cresc și în prezent în cele două Americi și pot fi încrucișate direct cu cartoful comun pentru a transmite hibrizilor calitățile lor deosebite, precum rezistența la boli și toleranța la îngheț și secetă.
Studierea genomului cartofului a fost îngreunată de faptul că această plantă prezintă patru seturi de coduri genetice, fiecare ușor diferită de celelalte. Oamenii au doar două astfel de seturi, moștenite de la cei doi părinți. Cartoful primește două seturi de copii din genomul său de la planta-mamă și alte două seturi de copii de la planta-tată. Fiecare set constă în 12 cromozomi – pachete de ADN care conțin gene.
Din acest motiv, savanții folosesc varietăți simplificate de „clone“ de cartofi, pentru a ușura analiza datelor. Secvențierea completă a genomului cartofului a fost obținută pe baza unei „clone“ homozigote, în care toate cele patru seturi de coduri ADN erau identice. Acestea au fost apoi comparate cu varietățile heterozigote de cartofi, pentru a identifica și sublinia diferențele.
Secvențierea genomului cartofului a fost realizată de Potato Genome Sequencing Consortium, în colaborare cu savanții de la Universitatea din Dundee, iar rezultatele studiului au fost publicate în revista „Nature“.
