Federația Coaliția pentru Educație face apel către autorităţi, universităţi şi parteneri să-şi unească eforturile şi să mobilizeze resurse suplimentare pentru îmbunătăţirea programelor de formare inițială și continuă a profesorilor. Scrisoarea deschisă transmisă marți, 2 mai, este însoțită de documentul de poziție al Federației Coaliția pentru Educație (detalii aici), care argumentează nevoia de formare cât mai urgentă de profesioniști în educație.
Poziția noastră completează procesul de Audiere Publică: Masterat didactic sau modul psihopedagogic: ce tip de formare inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?, din 2016. 109 experți români și străini au înaintat depoziții argumentate, din care a rezultat raportul, cu recomandări pentru îmbunătățirea formării inițiale a profesorilor, susținut de zece experți în domeniu din România, Canada și Olanda.
Federația „Coaliția pentru Educație” face apel la toate instituțiile și părțile interesate, dar mai ales la Ministerul Educației Naționale, în dubla sa calitate de angajator și finanțator al programelor de formare, să prioritizeze patru acțiuni concrete care să conducă la îmbunătățirea formării inițiale a profesorilor pe termen scurt, mediu și lung:
I. Construirea participativă a unui profil de competențe al profesorilor, termen: 2017.
II. Alinierea actorilor cheie din educație în jurul unor principii de construcție a programelor de formare inițială și continuă a profesorilor, termen: 2017
III. Pilotarea unor modele îmbunătățite de formare inițială a profesorilor, termen: 2017-2022 (susținere financiară din proiectele cu finanțare publică, națională și/sau europeană);
IV. Recunoașterea și finanțarea activității de cercetare în științele educației a profesorilor, ca alternativă de evoluție în carieră și ca resursă de cunoaștere necesară schimbărilor din educație, termen: 2017-2027;
Coaliția pentru educație va considera că, la finalul anului 2017, există progres dacă sunt cunoscute și agreate de toți actorii din educație, răspunsurile la întrebările:
I. Cum arată profesorul care suține învățarea vizibilă? Ce competențe are? Ce este important în construcţia programelor de formare iniţială a profesorilor?
Au nevoie elevii din România de profesori debutanţi autonomi în învăţare și capabili să deruleze cercetări empirice pentru ameliorarea rezultatelor la clasă (profesorul – reflexiv, profesorul – cercetător)? Dar preocupaţi şi capabili să-și identifice și depășească propriile prejudecăţi care privesc orice fel de diferențe între elevi și între elevi și propria persoană, inclusiv prejudecăți pe bază de etnie, religie, orientare sexuală, statut socio-ecomonic etc.? Mai multe propuneri pentru profilul profesorilor debutanţi, propuse de participanţii la audierea publică, pot fi consultate în documentul de poziţie.
Au nevoie profesorii din România de pregătire diferențiată (conținut și durată) până la nivelul de profesionalizare a cadrelor didactice, în funcție de vârsta preșcolarului/elevului? Dar de specializare dublă? Dar de mai mulţi ani de studiu, un stagiu de practică plătit şi un echilibru mai bun între pregătirea psihopedagogică și didactică în raport cu pregătirea de specialitate? Federația „Coaliția pentru Educație” susţine că aceastea sunt elemente cheie care ar trebui să se bucure de asumare și adresare de către toate părţile interesate.
II. Cine și ce responsabilități concrete îşi asumă pentru ca profesorul, cât mai bine pregătit, să fie prezent cât mai repede în sălile de clasă?
Federația „Coaliția pentru Educație” propune instituțiilor din domeniul educației să adapteze actualul cadru de reglementare astfel încât să poată fi pilotate legal programe îmbunătățite de calificare și de integrare a profesorilor din învățământul obligatoriu, inclusiv cel preșcolar. Anul 2016 ne-a arătat că există un blocaj în domeniu, însă, consecvenți mesajului de încredere transmis către universități, am așteptat primăvara anului 2017 pentru acreditarea de programe îmbunătățite de formare inițială a profesorilor.
Considerăm că aceste acțiuni sunt aliniate, în perioada următoare, cu:
– reforma planificată de Guvernul României pentru salarizarea cadrelor didactice;
– susținerea din fonduri europene a numeroase proiecte de formare continuă a cadrelor didactice, mai ales în contextul schimbărilor de curriculum, dar și de formare inițială a tinerilor profesioniști, prin programe de practică și de acomodare cu piața muncii. Aceste proiecte pot fi acele proiecte de pilotare menționate mai sus.
– efortul de profesionalizare al celor care ocupă pozițiile de directori de școli , ca urmare a concursurilor câștigate în toamna/iarna lui 2016.
Menționăm că audierea publică a fost inclusă în calendarul de activități organizate sub egida Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare – România Educată și va fi susținut prin participarea noastră la consultările dedicate formulării Viziunii pentru educație și a noii legi a educației din România
Coaliția pentru Educație își concentrează eforturile de advocacy pe susținerea celor mai potrivite măsuri de politici publice în următoarele direcții strategice: 1) participare și echitatea educației; 2) calitatea resurselor umane; 3) descentralizare; 4) curriculum și evaluare și 5) finanțare și bună guvernanță.
Considerăm că școlile performante depind de resurse umane performante care reușesc să adauge valoare învățării și contribuie la formarea caracterului fiecărui elev, în contextul socio-economic în care funcționează. De aceea am susţinut, în mod repetat, că resursele umane pot determina, într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creșterea rezultatelor elevilor din România.
Fondată în iunie 2015, Federația Coaliția pentru Educație reunește organizații nonguvernamentale active în domeniu și își propune să coaguleze energii și resurse pentru a susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul (www.coalitiaedu.ro).
