Memoria inegalabilului Constantin Brâncuși a devenit, de o vreme încoace, „câmpul de bătălie” pe care se confruntă, ifosele și mofturile bravilor noștri politruci. Cu aproape doi ani în urmă, pe vremea când ajunsese să conducă Ministerul Culturii, oportunistul „voiajor” liberal Mircea Diaconu se lăuda, că se va da peste cap, se va face luntre și punte și nu se va lăsa până când nu va aduce în țară rămășițele pământești ale „Titanului de la Hobița”. Dar, până la urmă, ministrul-histrion a fost luat pe sus de valurile politichiei dâmbovițene, care l-au făcut să-și uite promisiunea, astfel că Brâncuși a fost lăsat să-și doarmă somnul de veci tot în gloriosul cimitir Montparnasse din Paris. Acum, bătălia orgoliilor nu se mai poartă pe osemintele geniului sculpturii mondiale ci pe cinstirea memoriei lui, printr-un muzeu care să-i fie dedicat. Dar, de astă dată, cei doi „combatanți” provin din rândurile unuia și aceluiași PSD, partid care în loc să guverneze se află într-o eternă campanie electorală. Primii care și-au exprimat dorința de a înființa un muzeu dedicat lui Brâncuși au fost gorjenii, care și-au dorit să înființeze acolo la ei, în Târgu Jiu, Muzeul Național de Artă „Constantin Brâncuși”. Au vrut dar nu au putut: zilele trecute Plenul Senatului a respins propunerea de lege care viza înființarea acestui muzeu care, conform inițiatorilor, ar fi urmat să funcționeze ca instituție publică fără personalitate juridică, în subordinea Muzeului Național de Artă al României și în administrarea Consiliului Județean Gorj. Textul acelui proiect de lege preciza că principalul obiectiv al noului muzeu ar fi fost și acela de a promova opera și viața lui Constantin Brâncuși, precum și de a proteja și conservare operei acestuia. Finanțarea muzeului s-ar fi realizat din bugetul Ministerului Culturii și din venituri extrabugetare, precum și din contribuții bănești sau donații și sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice. Ei bine, această propunere legislativă a fost respins cu 51 de voturi împotrivă, 19 voturi pentru și o abținere. Dar, după doar două zile, ideea construirii acestui muzeu a fost „răsădită” tot într-o „moșie PSD-istă”: în județul Dolj. Astfel se face că orașul Craiova s-a trezit, practic peste noapte, că devine noua „gazdă” a memoriei „Titanului de la Hobița”. Concret, Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă că proiectul „Centrul Internațional Constantin Brâncuși – Centru Turistic Interactiv” va primi o finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2007 – 2013. Iar noul centru pe care Consiliul Județean Dolj îl va ridica în curtea Muzeului de Artă din oraș, va beneficia de o investiție de șapte milioane de euro. Va fi, după cum s-a lăudat Prioteasa, „O investiție fără precedent în țară, apărută într-un moment în care, așa cum vedeam chiar și în mass-media, în nicio localitate din România, inclusiv București, nu s-a realizat nimic important pentru românul cel mai cunoscut în lume. Consiliul Județean Dolj încearcă, de ani buni, să pună în operă un demers de construire a unui muzeu omagial pentru cel care s-a născut a doua oară la Craiova, după cum spunea chiar marele sculptor, demers care, iată, prinde contur. De aceea, bucuria mea este și mai mare când anunț că o investiție de șapte milioane de euro a fost aprobată și că ne îndreptăm către toate celelalte faze pe care le implică derularea unui proiect cu fonduri europene. Îmi este clar acum că la Craiova se va petrece un lucru deosebit, pentru care vom fi invidiați de toată România. Am convingerea că acest loc se va transforma într-unul de pelerinaj, pentru că șase opere ale lui Constantin Brâncuși, lucrări aflate în proprietatea CJ Dolj și păstrate la Muzeul de Artă, vor putea fi acum mult mai bine puse în lumină”.
De fapt, muzeul din Craiova dedicat lui Brâncuși va veni „la pachet” cu o nouă bază sportivă, în valoare de trei milioane de euro care va fi construită în apropierea Aeroportului Craiova, proiectul urmând să fie finanțat prin tot prin Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013. În această privință președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a oferit, în cadrul aceleiași conferințe de presă legată de muzeul dedicat lui Brâncuși, informații privitoare la noua bază sportivă din „Bănie”: „Investiția CJ Dolj aprobată spre finanțare, care este în valoare de peste trei milioane de euro, se referă la proiectul bazei sportive din aproprierea Aeroportului Craiova. De asemenea, vestea vine într-un moment fast pentru Craiova fotbalistică, pentru că din anul competițional viitor vom avea o reprezentantă a Băniei în prima ligă (N.Red: CSU Craiova). Prin acest proiect, pe o suprafață de patru hectare, se vor construi două terenuri de fotbal, unul cu iarbă și unul artificial, două terenuri de baschet și tenis, o pistă de alergat, două piste de bowling. Investiția prevede și un perete pe care iubitorii de alpinism se pot cățăra, o zonă de agrement, o alta de vestiare, dar și una de recuperare.”
Dar, revenind la muzeul dedicat lui Brâncuși primim mai multe amănunte de la jurnaliștii din presa locală care au aflat mai multe detalii. Iar ceea ce descriu ei pare desprins dintr-un roman SF, care nu pare a avea vreo legătură directă cu Craiova condusă acum de PSD-ista Olguța Vasilescu. Prima veste, habar nu avem dacă este bună sau rea, este că noua instituție va fi construită în curtea Palatului Jean Mihail, care găzduiește Muzeul de Artă din Craiova. Exact cum îi spune și numele, este vorba despre un adevărat palat, a cărui restaurare, care a costat aproape cinci milioane de euro, s-a încheiat cu mai puțin de un an în urmă. Bineînțeles că șantierul noului Centru Cultural Constantin Brâncuși va face țăndări toată curtea palatului, amenajată și ea pe bani grei. Construcția propriu-zisă are o înfățișare, i-am putea spune „exbulifantastică”, care nu are absolut nimic în comun cu eleganța Palatului Jean Mihail. Presa locală afirmă că proiectul Centrului „Brâncuşi” a fost conceput de renumitul arhitect Dorin Ștefan. Concret, proiectul noului edificiu prevede construirea la exterior a unei păsări măiestre, îmbrăcată într-un ou din sticlă, care, la rândul lui, este acoperit de o prismă. Așadar un soi de Matrioșca rusească. Sau mai curând un „Ou Kinder” imens care, înalt de 11 metri, va fi realizată din sticlă sudată de specialiști aduși special din Austria și va fi străbătută de un lift. Proiectul mai cuprinde 1.200 de metri pătrați de săli subterane și un amfiteatru. Ceea ce nu ne spune nimeni este care vor fi capodoperele brâncușiene care vor fi expuse acolo. Cu aproape 15 ani în urmă, Guvernul României nu a fost în stare să păstreze „Domnișoara Pogany”care a lăsat-o să i se „scurgă printre degete” și a pierdut-o pentru totdeauna. Alte câteva dintre puținele capodopere ale lui Brâncuși se află, dacă s-ar mai afla cu adevărat, în colecții particulare. Dar asta nu pare să conteze prea mult: inventivi cum îi știm, oltenașii noștri vor găsi ei ceva cu care să umple „Oul Kinder” care se va ridica în centrul Craiovei.
