In timp ce toata lumea asteapta cu rasuflarea taiata Consiliul European din 16-17 si, foarte posibil, 18 iunie, pentru a primi vesti bune in legatura cu o eventuala clarificare asupra viitorului Constitutiei comunitare, o noua unda seismica zgaltaie temelia constructiei europene, amenintand cu deteriorarea climatului si asa incendiar dintre statele membre ale Uniunii. Cunoscuti pentru lipsa de ingaduinta si flexibilitate atunci cand vine vorba de bani, liderii europeni au dat nastere unor dispute aprinse pe marginea bugetului comunitar. Cum Marea Britanie reprezinta -junghiul- din coastele principalilor contribuabili la vistieria europeana, sefii diplomatiilor din Clubul celor 25 au gasit de cuviinta ca trebuie sa dezbata, la randul lor, aceasta chestiune usturatoare, in cadrul unei reuniuni, la Luxemburg, in avanpremiera apropiatului summit al carmuitorilor UE.
Majoritatea -greilor- Uniunii si, in special, Franta si Germania sporesc tot mai mult presiunile asupra Marii Britanii, in calitatea ei de beneficiara a unui rabat substantial din fondurile destinate vistieriei comunitare. Insa premierul britanic nu da semne ca ar ceda in vreun fel in favoarea comunitatii, ba, dimpotriva, se pregateste intens pentru data de 1 iulie, cand tara sa va prelua presedintia semestriala rotativa a UE.
Tensiuni pe axa Paris-Londra-Berlin
Facand referiri la un compromis constructiv asupra viitorului buget european, presedintele francez Jacques Chirac si cancelarul federal Gerhard Schroder au definitivat, vinerea trecuta, o strategie comuna de contracarare a ofensivei pe care premierul Tony Blair o va declansa la summitul european, pentru a apara privilegiile de care Anglia dispune in cadrul politicii bugetare comune. Si este de inteles atitudinea celor doi mari contribuabili, in conditiile in care in joc sunt circa 5,3 miliarde de euro, conform calculelor din 2004, statutul special al Londrei fiind negociat in 1984, pe cand economia britanica se afla in coada celorlalte tari europene. Acum insa situatia sta in cu totul alt mod, somajul in Marea Britanie este mult mai redus, spre deosebire de Franta sau Germania, unde rata acestuia este in continua crestere.
Pe de alta parte, daca luam in considerare argumentele lui Blair, fara reducerea de care dispune contributia Londrei la bugetul comunitar ar fi cam de 15 ori mai mare decat cea a Parisului, rolul ei fiind unul echitabil. Mai mult, daca Uniunea si-ar revizui fundamental modul in care isi cheltuie banii, poate ca si premierul britanic ar fi ceva mai ingaduitor.
Fara tabu-uri!
Inaintea summitului comunitar, comisarul european pentru politica externa, Benita Ferrero-Waldner, a solicitat sefilor de stat si de guvern sa cada de acord asupra viitoarei finantari a bugetului Uniunii, intr-un interviu acordat publicatiei germane -Bild am Sonntag-, pronuntandu-se pentru o reuniune fara tabu-uri.
Cele sase state care finanteaza direct bugetul comunitar, printre care Franta si Germania, cer ca volumul contributiei lor pana in 2013 sa nu depaseasca 1 procent din produsul intern brut al fiecareia, in timp ce Comisia revendica o majorare pana la 1,26 la suta. In plus, actuala presedintie luxemburgheza a UE a propus inghetarea reducerii britanice in 2007, la nivelul anterior ultimului val al extinderii din mai 2004 si o diminuare progresiva a acesteia, incepand din urmatorul an. Si, parca pentru a invenina si mai mult situatia, pe lista protestatarilor s-a inscris si Italia, care a amenintat ca va bloca bugetul facand uz de dreptul de veto.
