In timp ce principalii vinovati de criza acuta au fost deja identificati in trioul de aur Chirac – Schroder – Verheugen, in Clubul celor 25 se cauta eroul salvator al Uniunii. Cum tot urmeaza Marea Britanie la presedintia rotativa, incepand cu 1 iulie, e de la sine inteles ca premierul Tony Blair (foto) este principalul aspirant la titlul de superlider. Este si motivul pentru care va efectua inca o vizita la Bruxelles, a doua in ultimele sapte zile, in incercarea de a gasi parteneri -proaspeti- printre membrii noii generatii de lideri europeni. Si se poate spune ca a gasit deja un aliat de nadejde in Germania, unde favorita in cursa pentru fotoliul de cancelar, Angela Merkel (foto), si-a declarat deschis simpatia fata de politicile britanice, fara a omite insa sa sublinieze ca tara sa trebuie sa isi regaseasca rolul de -intermediar onest- intre toti membrii UE si sa nu participe la -lansarea unor acuzatii reciproce-.
Apele par sa se mai fi limpezit pentru Romania care, daca va fi constiincioasa si isi va face temele in timp util, va intra in Uniune conform calendarului stabilit, in caz contrar riscand activarea clauzei de salvgardare. Pana si crestin-democratii germani, cu sanse uriase de a veni la putere dupa alegerile anticipate din toamna, au revenit la sentimente mai umane, dupa ce propusesera amanarea aderarii tarii noastre, liderul formatiunii, Angela Merkel, declarand ca sustine integrarea Bucurestiului, in pofida sondajelor recente potrivit carora 53% din germani se pronunta impotriva acesteia, iar 70 de procente nu cred ca Romania si Bulgaria sunt pregatite pentru intrarea in spatiul comunitar. Tragand cu dintii sa ajunga in fotoliul de cancelar, Angelei Merkel nu-i mai prieste statutul de sef al executivului intr-un stat a carui influenta la nivel european este vadit anemiata. De aici si intorsatura neasteptata a atitudinii eurosceptice a opozitiei berlineze.
Uniunea politica, potiunea salvatoare
Deceptionata de esecul negocierilor din cadrul Consiliului European, presedinta Uniunii Crestin-Democrate a refuzat sa-si spuna parerea despre cine a avut dreptate si cine s-a inselat in dezbaterea privind bugetul comunitar. -Raspunsul Europei a lipsit- dupa respingerea Constitutiei in Franta si Olanda, a constatat Merkel, insa deplangand -criza de incredere- intre membrii UE si regretand totodata ca -politica extinderii nu a fost dezbatuta-. Pe de alta parte, guvernul german a aparat principiile largirii Uniunii, in contextul in care mai multe personalitati au cerut suspendarea procesului de aderare a unor noi membri. Berlinul gaseste important ca UE sa fie considerata -o uniune politica- si -nu doar o piata sau o zona de liber schimb-.
Fara critici
Afectat de conflictul cu Chirac si Schroder, considerati acum personalitati ale trecutului, premierul britanic face apel la succesorii acestora, asigurandu-i ca nu este un adept al modelului american al pietei libere. Blair crede ca Batranului Continent i se deschid alte oportunitati o data cu alegerea unui nou cancelar german, cu atat mai mult cu cat acesta ar fi si un puternic sustinator al politicii Londrei. Locatarul din Downing Street nu va critica liderii francez si respectiv german in discursul sau de maine, cand va prezenta planul pentru presedintia britanica a UE, dar va face cunoscut faptul ca va privi spre viitor, spre potentiali -mostenitori- ai puterii, cum este Angela Merkel la Berlin sau Nicolas Sarkozy la Paris. Acestia prezinta o deschidere mai mare catre Marea Britanie, insa au temeri ca Blair va incerca sa impuna o politica asemanatoare fostului premier, Margaret Thatcher. Mai mult, ideile privind extinderea comunitara par sa coincida pe alocuri, Merkel dorind sa propuna un parteneriat privilegiat cu Turcia, in timp ce al doilea responsabil al guvernului francez, Nicolas Sarkozy, s-a pronuntat pentru -suspendarea unor noi extinderi-.
