Tendința ocupării posturilor de conducere în baza studiilor postuniversitare nu are o vechime mai mare de câțiva ani. Conform unor date ale Institutului Național de Statistică, mai mult de jumătate dintre managerii români nu au diplome de masterat. Ponderea acestora are însă toate șansele să crească în condițiile în care, conform unor studii, peste 90 la sută dintre studenții facultăților de stat intenționează să urmeze cursuri postuniversitare. În aceste condiții, masteratul ar putea deveni obligatoriu pentru studenții care aspiră la mai mult decât o funcție de executant, iar absolvenții promoțiilor anterioare, care nu au urmat cursuri postuniversitare, vor fi dezavantajați. Se pare că piața forței de muncă din România nu va mai accepta să angajeze absolvenții de facultăți în regim Bologna, care prevede, printre altele, cursuri de trei ani pentru facultăți, asta și din cauză că ar putea confunda aceste facultăți cu colegiile de trei ani, care au funcționat până acum. În doi-trei ani, cei care și-au finalizat studiile universitare înainte de adoptarea prevederilor de la Bologna, și nu au mai urmat cursuri de masterat, vor fi categoric dezavantajați, deși acum 7-8 ani puțini se gândeau la studii postunversitare. Pretențiile angajatorilor se îndreaptă spre educația continuă a angajaților lor, ceea ce arată faptul că, în viitorul apropiat, și cei de la munca de jos vor fi obligați să aibă specializări suplimentare.
