România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-născuți, record negativ după al doilea război mondial, a declarat joi președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, precizând că în 2013 scăderea populației a venit preponderent din sporul negativ și nu din imigrație.
„2013 a fost primul an în care numărul de născuți vii este mai mic de 180.000. După revoluție s-a înregistrat un trend descrescător, au mai existat și mici perioade de creștere, dar 2013 a marcat acest minim. Din seriile de date, este evident că am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur că reprezintă minimul de după al doilea război mondial”, a spus Tudorel Andrei.
El a explicat că pe parcursul perioadei de tranziție, scăderea populației a fost cauzată în principal de imigrație, dar anul trecut proporția s-a inversat, iar principala cauză a scăderii populației a fost sporul natural negativ.
Altfel spus, anul trecut diferența negativă dintre noii-născuți și persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni.
Tudorel Andrei a precizat că reducerea populației a fost cauzată anul trecut în proporție de 95% de sporul negativ al populației.
„Avem aproape un echilibru între migrație și emigrație, sub 10.000 de persoane”, a completat șeful INS.
Directorul general al direcției generale de demografie și statistică socială, Silvia Pisică, a explicat că scăderea natalității are două explicații, fiind rezultatul atât a emigrației, cât și a modificărilor de comportament generaționale.
„Sunt peste 2,3 milioane de persoane care au emigrat. Majoritatea covârșitoare din categoria de vârstă 25-64 ani, cu accent extrem de mare pe 25-45 de ani, vârsta la care se fac copii. A crescut și vârsta de căsătorie. Generația părinților noștri se căsătorea puțin după 20 de ani, iar astăzi căsătoriile și nașterile se duc spre 30 de ani”, a explicat Pisică.
Directorul din INS a arătat că și numărul mediu de copii pe cuplu este în scădere, ceea ce afectează sporul natural.
„Dacă în generația anterioară, a părinților noștri, fiecare familie avea cel puțin doi copii, nu vorbim de bunicii noștri, acum cuplurile se limitează la un copil. Când a fost baby-boomul, după decretul din 66, au fost 575.000 de născuți vii”, a completat Pisică.
Tudorel Andrei a precizat că pentru a avea spor natural zero, fiecare româncă fertilă ar trebui să nască 2,1 copii, în timp ce rata actuală se găsește în jur de 1,5.
