Una dintre masurile impuse de FMI autoritatilor romanesti, in cadrul negocierilor recent incheiate, masura menita sa duca la diminuarea deficitului de cont curent, consta in -sugrumarea- creditului de consum. Citand surse bancare, Agentia Mediafax anunta ieri ca, in spiritul celor convenite cu FMI, Banca Nationala intentioneaza sa limiteze ponderea detinuta de totalul ratelor lunare datorate de o persoana fizica la 40% din veniturile acesteia. In replica, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, considera ca astfel de masuri sunt ineficiente, asa cum s-a dovedit si anul trecut, cand BNR a luat o decizie similara, stabilind limite ale serviciului datoriei, atat in cazul creditelor de consum, cat si al celor ipotecare.
In februarie 2004, BNR a introdus doua norme privind creditele pentru populatie, care stabilesc limite ale serviciului datoriei de 30% din venituri in cazul creditelor de consum si de 35% la cele ipotecare. Teoretic, bancile trebuie sa calculeze serviciul datoriei unei persoane fizice cumulat, in functie de toate creditele bancare angajate de aceasta, insa in practica, aceasta regula nu este respectata. In realitate, creditul de consum a crescut continuu in ultimul timp. Potrivit datelor centralizate de BNR, in luna mai din acest an, creditul de consum a inregistrat o crestere de aproape 14%, ajungand la un sold de 105.139 miliarde de lei, in timp ce totalul imprumuturilor imobiliare si ipotecare au urcat cu 5%, pana la 39.567 miliarde de lei.
Prin limitarea gradului de indatorare a persoanelor fizice, BNR incearca sa stopeze cresterea acestui tip de credite, tintind de fapt diminuarea cresterii deficitului de cont curent. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor , Radu Ghetea, considera ineficiente noile masuri de limitare a creditarii. -Masurile din trecut nu au dus la limitarea deficitului de cont curent si a consumului. Solicitarea FMI catre Banca Nationala este o abordare gresita, care dovedeste lipsa unei cunoasteri profunde a realitatilor romanesti-, a spus Ghetea, citat de Mediafax. In opinia presedintelui ARB, cererea de credite va ramane in continuare ridicata si doar o parte nesemnificativa din importuri ar putea fi afectata printr-o eventuala reducere a finantarilor acordate de banci. Mai mult, Ghetea se teme ca, din dorinta de a restrange ritmul de crestere a creditului de consum, ar putea fi afectati alti indicatori, precum productia interna de bunuri de folosinta indelungata si de consum. Pe de alta parte, presedintele ARB a aratat ca -fiecare banca manifesta propria preocupare pentru riscul de credit si ca nu exista nici un motiv de ingrijorare in aceasta directie-.
Eventuale noi masuri administrative sunt criticate de reprezentantul bancherilor si din perspectiva faptului ca accentuarea concurentei impinge oricum oferta bancilor la un nivel foarte atractiv, pe toate segmentele. Potrivit lui Ghetea, in relatia cu marile companii, bancile practica o marja de mai putin de 2% peste dobanda de baza, care in acest moment se identifica cu EURIBOR si LIBOR, intervalul fiind similar cu cel din bancile vestice, adica situatia este asemanatoare cu cea din UE, spre care tanjim si noi.
