Inflația se va menține la cotele actuale, urmând să se înscrie pe o curbă descendentă de abia în septembrie-octombrie. În cazul în care inflația se va reduce semnificativ, BNR ar putea coborî dobânda de politică monetară până la finalul acestui an.
"În măsura în care inflația se înscrie pe o traiectorie larg descendentă și percepțiile se schimbă, am putea vedea și o coborâre a ratei dobânzii-cheie până la sfârșitul acestui an", a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, în prezent, aplatizarea inflației a devenit o realitate, dar piața nu va percepe revenirea inflației pe o traiectorie puternic descrescătoare mai devreme de septembrie-octombrie, întrucât cifrele despre inflația din august sunt publicate abia la mijlocul lunii septembrie. Dacă guvernatorul BNR este mai optimist în ceea ce privește curba descendentă a inflației, analiștii sunt de părere că vârful inflaționist va fi atins în luna iulie.
Totodată, guvernatorul BNR a atras un nou semnal de alarmă privind deficitul extern, explicând faptul că nota de vulnerabilitate a economiei românești va continua să crească până când statul va dovedi că poate avea creștere economică alături de atenuarea deficitului extern. Până acum, România nu a reușit să demonstreze că poate avea creștere economică prin reducerea deficitului de cont curent, a adăugat Isărescu.
Deși consideră că principalele riscuri care pândesc economia românească sunt exercițiul fiscal, politica monetară și deficitul de cont curent, ministrul economiei și finanțelor, Varujan Vosganian, spune că diferența mare dintre importuri și exporturi nu reprezintă un factor alarmant. Ignorând încă o dată semnalele de alarmă trase de BNR, șeful de la Finanțe continuă să prezinte rezultatele unei economii care duduie mai mult pe hârtie decât în realitate. În plus, ministrul Vosganian mizează din nou pe agricultură pentru creșterea produsului intern brut (PIB), în condițiile în care se anunță un an secetos.
