Cunoscutul analist Lester Brown, în recentul raport "Planul B 3.0.", apelează la o "Mobilizare generală pentru salvarea civilizației", înfățișând un adevărat scenariu apocaliptic pentru a propune un plan alternativ auster, pentru a sublinia că "alegerea va fi făcută de generația noastră, dar va afecta viața pe Pământ în toate generațiile care vor urma". Încă un semnal de alarmă. Cum sublinia acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, în deschiderea simpozionului național "Energie – Mediu. Componente ale dezvoltării durabile", "Oamenii de știință au fost primii care au semnalat pericolul pe care îl reprezintă o atitudine iresponsabilă față de natură și folosirea energiei fără să se țină seama de limitări și de aceea căutarea soluțiilor a devenit o problemă importantă. Academia Română este implicată în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă, coordonată de Guvernul României prin Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile în colaborare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare". Manifestarea a fost organizată de Comisia de energetică a Academiei Române, Consiliul Național pentru Dezvoltare Durabilă și Universitatea Politehnică din București. După mesajele transmise de acad. Tudor Frudui, vicepreședinte al Academiei de Științe din Republica Moldova și prof. Jean-Charles Mar?à?¢ din Toulouse, au prezentat comunicări acad. Gleb Drăgan, ministrul mediului și dezvoltării durabile, Attila Korodi, prof. Angheluță Vădineanu, ambasadorul Sergiu Celac, dr. ing. Călin Georgescu, prof. Ioan Jelev și prof. Daniela Vasiliu, prof. Virgil Mușatescu, prof. Aurel Leca și prof. Nicolae Golovanov, urmate de discuții.
Strategia dezvoltării durabile implică o abordare integrativă în care să fie luați în considerație o multitudine de factori: industrializarea și resursele naturale, managementul apei, urbanizarea, situația demografică și educația, posibilitatea hazardelor, influența conflictelor și a crizelor, legislația, necesitatea comunicării, rolul cercetării științifice ș.a. La aceștia se adaugă și factorul aleatoriu și cei de "atingere" între măsurile luate în diferite domenii. S-au analizat două componente principale – structura capitalului natural și suprastructura formată din sistemul socio-economic – a căror interacțiune trebuie să asigure conservarea resurselor naturale la un nivel care să permită dezvoltarea socio-economică și asigurarea bunăstării oamenilor. Sunt semne că ne aflăm într-o tranziție spre o energie non-carbon, printr-o nouă revoluție tehnologică. Până atunci, preocupările sunt orientate spre o reașezare a politicilor economice la nivel național și internațional, într-o nouă înțelegere a relației dintre om și mediul înconjurător. Pentru România, prioritatea este eficiența energetică, ținând seama de faptul suntem cea mai energofagă țară din UE, că avem pierderi energetice foarte mari, că există o întârziere în introducerea noilor tehnologii și că e nevoie de trecerea a 5-15 ani de la luarea unei decizii și punerea ei în practică. Gestionarea complexității relației mediu-energie și consecințele previzibile prefigurează o soluție: "investiții conduse inteligent către eficiența energetică."
În Directiva-Cadru a UE, apa este definită nu doar ca un produs comercial, ci "ca o moștenire care trebuie păstrată și protejată" și la cele două dimensiuni cunoscute – cantitatea și calitatea – este adăugată biodiversitatea. Modificările climatice, creșterea consumului, poluarea sunt principalele cauze care vor duce la o criză a apei în orizontul anilor 2020-2025. Între priorități au fost menționate: stabilirea zonelor inundabile, controlarea și consolidarea digurilor, realizarea de lucrări hidrotehnice de protecție, reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de irigații, lucrări de combaterea eroziunii solului, a secetei, programe de împădurire ș.a.
În condițiile în care situația demografică din România se deteriorează, o atenție specială a fost acordată migrației, incluziunii sociale, asistenței sociale și stării de sănătate. În acest sens, deosebit de folositoare este asimilarea fondurilor structurale pe care UE le pune la dispoziție. Dar, problema strategiei durabile începe cu educația, fără de care celelalte probleme nu pot avea soluții viabile. În această privință, rămâne îngrijorător procentul mare de abandon școlar, ca și slaba profesionalizare din sistemul nostru de învățământ. O bună instrucție trebuie completată cu formarea de caractere, valorificând buna tradiție existentă. Între obiective au fost discutate calitatea învățământului și rolul cercetării și inovării, câtă vreme, în țara noastră, gradul de inovare este de doar 17%. Viitorul pe care ni-l dorim nu este posibil fără oameni capabili să-l construiască.
Simpozionul a fost un adevărat forum de idei despre care acad. Gleb Drăgan, președintele Comisiei de Energetică, ne-a declarat: "în primul rând au fost precizate care sunt cele mai importante componente ale dezvoltării durabile și acțiunile corespunzătoare pentru protecția mediului. Discuțiile au evidențiat aspecte cum sunt aportul cercetării științifice, prioritățile din sectorul energetic, confruntat cu numeroase probleme. S-a ajuns la concluzia că singura soluție este construirea de centrale nucleare, pentru că alte modalități de energie (cele regenerabile) pot asigura doar o mică parte din necesar. Apoi, populația, în special tinerii, trebuie să știe ce reprezintă dezvoltarea durabilă, ce măsuri trebuie luate pentru a participa la aplicarea lor. Implicată în elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă, Academia Română ar trebui să aibă și sprijinul politic, pentru că nu există un criteriu sigur pentru stabilirea limitei dintre risc și optim". Poate ar fi folositor să luăm aminte la una dintre lecțiile naturii, care are eficiență în mijloace și armonie în finalitate.
