La 15 iulie au fost publicate in Monitorul Oficial modificarile Legii 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, un act normativ special, deosebit de dur pentru cei din -bransa spalatorilor-, dar si pentru cei obligati sa raporteze tot ce misca in institutii in care se manuiesc bani si valori mobiliare. Acest instrument juridic si in special cooperarea internationala, realizata pe baza unui proiect finantat de Phare (cu 2.000.000 de euro) si de statul roman (cu 700.000 de euro), incheiat oficial ieri, la Palatul Parlamentului, fac din Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, cel putin teoretic, o institutie de temut.
O contributie importanta in remodelarea Oficiului au avut-o specialistii straini, in primul rand cei italieni, din temutul Ufficio Italiano dei Cambi. Dar cea mai importanta realizare este incheierea a 25 de protocoale de cooperare cu institutii implicate in aplicarea legii si cu atributii de supraveghere prudentiala, de control financiar, cu toate serviciile de informatii si asociatiile profesionale. Potrivit legii, Serviciile de Informatii au obligatia sa raporteze sistematic Oficiului orice li se pare suspect in domeniul spalarii banilor si sustinerii terorismului. Oficiul va avea acces on-line si la bazele de date ale Ministerului de Interne, inclusiv la cele ale Interpol-ului, Autoritatii pentru Straini, IGP, Ministerului Finantelor Publice, Vamii, Agentiei Nationale pentru Administratie Fiscala, Imprimeriei Nationale si ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
Toate cluburile de fotbal cu probleme sunt in vizorul Oficiului
Iulian Dragomir, directorul Oficiului, raspunzand la o intrebare referitoare la o posibila anchetare a finantatorului Clubului Steaua, Gigi Becali, de catre institutia pe care o conduce, a raspuns ca, in conformitate cu art. 18 al Legii 656/2002, de astfel de informatii nu pot beneficia decat procurorii abilitati prin lege, dar in atentia Oficiului se regasesc toate companiile cu probleme, inclusiv toate cluburile de fotbal din aceasta categorie impotriva carora exista sesizari.
Pe de alta parte, in acest an, pana la 14 iulie, Oficiul a primit 1.754 de sesizari de tranzactii suspecte. Dintre acestea, 46 au fost inaintate catre PNA sau catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar 44 au fost trimise catre Oficii din tarile partenere. Tot in aceeasi perioada, au fost suspendate 81 de operatiuni suspecte de transferuri de bani, fiind blocati aproape 5,9 milioane de euro.
De asemenea, au fost verificate 13 banci carora li s-au aplicat sanctiuni in valoare totala de 540 milioane de lei, pentru abateri de la legislatia contra spalarii banilor, dar pe legea veche, unde acestea sunt inferioare celor care vor intra in vigoare din 15 august si care vor merge pana la 500 de milioane in lei vechi.
Relatii speciale cu serviciile americane de informatii si investigatii
Iulian Dragomir a dezvaluit ca Oficiul coopereaza cu FBI si CIA pentru combaterea spalarii banilor si finantarii operatiunilor teroriste. De la inceputul anului, prin intermediul Ambasadei SUA, Oficiul a primit in lucru 11 sesizari, dintre care in 9 cazuri nu s-a putut dovedi ca persoanele implicate au facut tranzactii prin banci romanesti. In celelalte doua cazuri se continua analiza si investigatiile. Seful Oficiului a negat ca in aceste cazuri ar fi implicate persoane vehiculate in presa romaneasca.
Si avocatii vor trebui sa colaboreze la aceste actiuni
Giuseppe Maresca, director general in Ministerul Finantelor din Italia, seful Trezoreriei, unul dintre specialistii prezenti ca parte integranta din proiectul de instruire a specialistilor romani, a precizat ca au existat anumite divergente privind unele aspecte concrete din programul derulat si finantat de Phare, remarcand lipsa colaborarii Uniunii Barourilor din Romania cu Oficiul, desi Directiva a III-a, recent adoptata de UE, prevede obligativitatea avocatilor de a raporta orice misca in domeniul tranzactiilor suspecte.
