Personal, consider că rolul părinților ar trebui să cunoască noi orientări. Nu este o concluzie pe care am desprins-o acum după ce am aflat rezultatele unui sondaj întocmit de Centrul de Resurse și Asistență Educațională al Municipiului București și am oricum convingerea că un copil are nevoie de afecțiune, de comunicare, nu să fie abandonat în fața televizorului atunci când nu avem timp de el. Știu că este mult mai comod dar nu și util, mai ales pe termen lung. Cu timpul, dependența de televizor și, mai nou, de calculator va avea repercusiuni negative iar părinții ar trebui să realizeze că după 10-15 ani petrecuți în fața unui ecran, câteva ore pe zi, copiii lor s-ar putea să nu mai aibă niciun viitor. Formarea copilului, devenirea sau, dimpotrivă, eșecul acestuia, depinde în primul rând de părinți.
Sunt zile în care părinții sunt atât de obosiți încât blagoslovesc momentul în care s-a inventat televizorul și își invită copiii să se uite un pic la micuța cutie neagră. Tot uneori, nici nu mai controlează ce anume urmăresc. Aceștia pun televizorul pe unul dintre posturile pentru copii, chipurile specializate în desene animate, și se retrag către bucătărie sau sufragerie, să își vadă de ale lor. Nici nu-și mai dau seama când se face noapte și iau copiii din fața televizorului și îi pun direct în pat. Le și cer să se culce fără a le mai citi povestea, că doar a fost destulă distracție în fața televizorului. Și mulți dintre acești părinți sunt surprinși când unii dintre copii se trezesc, urlă, visează monștri, cimitire sau că sunt abandonați. Toate acestea petrecându-se, cred că o concluzie este lesne de desprins: cea mai mare greșeală a unui părinte este abandonarea micuțului în fața televizorului, fie el și derulând un canal de desene animate. De aici probabil a reieșit concluzia tristă a celor de la Centrul de Resurse și Asistență Educațională al Municipiului București: utilizarea televizorului și a calculatorului influențează într-o oarecare măsură personalitatea și comportamentul. Astfel, 18,3 la sută dintre elevii din clasele II-IV care au participat la studiu au spus că timpul petrecut în fața televizorului și a calculatorului le influențează comportamentul în foarte mare măsură, 12,03 la sută au declarat că în mare măsură, 35,6 la sută au ales varianta de răspuns "în potrivită măsură", 22,6 la sută – "în mică măsură" și 21,2 la sută – "deloc". Dintre elevii din clasele V-VIII care au luat parte la sondaj, 12,6 la sută au declarat că timpul petrecut în fața televizorului și a calculatorului le influențează în foarte mare măsură comportamentul, 11,4 la sută – "în mare măsură", 28,1 la sută – "în potrivită măsură", 26,1 la sută – "în mică măsură", 11,4 la sută – "deloc", iar 10,2 la sută au spus că nu știu sau că nu răspund la această întrebare. La liceu și la școlile de arte și meserii, 5,9 la sută dintre elevi au spus că timpul petrecut în fața televizorului și a calculatorului le influențează comportamentul, 16,9 la sută – "în mare măsură", 37,6 la sută – "în potrivită măsură", 27,6 la sută – "în mică măsură", iar 11,8 la sută – "deloc". În ceea ce-i privește pe părinți, 15,1 la sută au apreciat că utilizarea televizorului și a computerului influențează în foarte mare măsură dezvoltarea personalității copilului lor, 27,5 la sută – "în mare măsură", 31,2 la sută – "în potrivită măsură", 12,9 la sută – "în mică măsură", și 4,4 la sută – "deloc". Elevii au spus că principala consecință pe care o are asupra lor utilizarea în exces a calculatorului și a televizorului este oboseala, urmată de plictiseală și de neatenție, la cei din clasele II-IV, de neatenție și de plictiseală la cei din clasele V-VIII, și de neatenție și dependență la cei de la liceu și de la școlile de arte și meserii. Părinții au fost de părere că principala consecință a utilizării excesive a televizorului și calculatorului este oboseala, urmată de neatenție și dependență.
