Cea mai moderna formula de pescuit sportiv, care in ultimii ani a prins si-n Romania, este -catch&release- (-prinde si elibereaza-). Pescarul scoate pestele din apa, il studiaza, il masoara, il admira, face poze cu el, pentru a pastra dovada maiestriei sale, si apoi il elibereaza. In cele cateva minute de captivitate, pescarul se poarta cu pestele cu mare grija, pentru a nu-l rani si a nu-l stresa. Inainte de a-i da drumul definitiv in mediul din care l-a scos, pescarul tine pestele de coada cateva secunde la suprafata apei si il mangaie, pentru ca acesta sa-si revina din sperietura. -Sa mai vii cand te vei face mai mare- – spune de obicei pescarul, dupa ce-si elibereaza -trofeul-.
Scenariul seamana izbitor cu ceea ce se intampla in ultimii 15 ani in justitia romaneasca. -Pestii cei mari- sunt agatati de procurori, -masurati-, -studiati-, tinuti cateva zile in captivitate, la arest, filmati si mediatizati, evident, la ore de varf, si apoi eliberati -in mediul lor-. Asa s-a intamplat imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, cand inclusiv teroristii capturati au fost eliberati, asa s-a intamplat cu celebrii -milionari de carton-, care in anii *90 au devalizat Bancorex, Dacia Felix, Credit Bank etc., etc. Asa s-a intamplat si recent cu -rechini- ca Iacobov, Patriciu, Sechelariu, fratii Iancu etc., cu care Parchetul a tinut sa se laude, minune mare, dupa care miloasa justitie i-a eliberat in mediul lor, mangaindu-i parinteste pe crestet.
Dar slabiciunile justitiei din Romania au iesit inca o data la iveala zilele trecute, cand de la Praga a sosit vestea ca Frantisek Priplata, condamnat la opt ani de inchisoare pentru instigare la asasinarea liderului de sindicat de la Tepro Iasi, Virgil Sahleanu, a fost vazut, bine mersi, la o prezentare de moda in capitala Cehiei, manifestare organizata in cadrul unui festival al usturoiului (sic!). -Am trecut granita in noaptea de joi spre vineri (28 spre 29 iulie – n.r.). Mi-a luat 20 de minute-, a declarat, cu nonsalanta, pentru cotidianul ceh -Blesk-, nu fantoma lui, ci chiar Priplata in persoana.
Cazul Virgil Sahleanu este -funie in casa spanzuratului- atat pentru actuala, cat si pentru precedenta putere. Odiosul asasinat de la Iasi a avut loc in timpul guvernarii CDR, adica pe vremea cand, in mare parte, actualele partide de guvernamant se aflau la conducerea tarii. Asasinarea liderului de sindicat Virgil Sahleanu s-a produs pe fondul unor nelegiuiri legate de privatizarea societatii Tepro Iasi, in care au fost implicate persoane -cu nume, cu functii si cu adrese exacte-, cum avea sa spuna succesorul lui Sahleanu la conducerea sindicatului de la Tepro. Practic, FPS-ul, condus la acea vreme de taranistul Radu Sarbu, a acceptat oferta cehilor de la Zeleznarny Veseli, reprezentati de Frantisek Priplata, desi oferta depusa de Asociatia Salariatilor de la Tepro Iasi era net superioara, inclusiv prin pretul propus. Impotriva acestei manarii a luptat Sahleanu, amenintand inainte de a fi ucis ca-i va da in vileag pe cei vinovati, si nu impotriva angajarii unei firme de bodyguarzi care sa pazeasca Tepro – asa cum au incercat autoritatile s-o abureasca la acea vreme. Si au reusit, procesul penal care a urmat fiind canalizat pe aceasta pista, a firmei de paza, de unde au fost alesi asasinii, iar cei implicati in privatizarea frauduloasa, inclusiv un director de la FPS, au fost, rand pe rand, eliberati si scosi din cauza. Chiar si Frantisek Priplata a fost condamnat la doar opt ani de inchisoare, judecatorii instantei supreme achitandu-l pentru infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, ceea ce a dus la reducerea pedepsei de 14 ani, aplicata de instanta suprema.
Dar si dupa condamnare, Priplata a beneficiat din plin de metoda -catch&release-, Tribunalul din Satu Mare lasandu-l in cateva randuri in libertate, pe motive medicale, in loc sa dispuna incarcerarea. Fuga cehului din tara era doar o chestiune de timp. Prilejul l-a constituit acel festival al usturoiului de la Praga, unde fiica sa evolua intr-o parada a modei.
Priplata a reusit sa pacaleasca justitia romaneasca, traversand, ca o substanta de control, trei regimuri politice: CDR, PSD si Alianta D.A. Toate au practicat metoda -prinde si elibereaza-, facand din aplicarea legii un simplu sport distractiv.
