„Conducerea CASMB, prin inculpații Vasile Lucian Bara (președintele CASMB până la 13 iulie 2017), Munteanu Ovidiu (managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele CASMB) și Mihăescu Ion-Ovidiu (managerul Direcției Control a CASMB), a avut rolul de a asigura protecția activităților ilegale împotriva oricărei forme de sancționare care să implice recuperarea prejudiciilor, refuzând să dea curs obligației legale de a verifica dacă, într-adevăr, serviciile medicale raportate și decontate din fondurile de asigurări de sănătate gestionate de CASMB au fost și acordate efectiv”, arată procurorii în referatul de arestare al oficialilor CAS și CASMB.
„La nivelul CASMB, inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena și Sardare Jeana au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și conducătorii instituției, Bara Lucian-Vasile, Munteanu Ovidiu și Mihăescu Ion-Ovidiu, precum și reprezentanții unor societăți comerciale fără activitate reală ori legală, aflate în relație contractuală cu CASMB, în scopul fraudării fondurilor de asigurări de sănătate. Începând cu luna martie 2017, gruparea infracțională a fost sprijinită și de președintele CNAS, Burcea Marian”, se menționează în referat.
Conform sursei citate, cele trei aveau rolul de a racola reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale interesați în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în SIUI.
„În concret, inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena și Sardare Jeana aveau rolul de a racola reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale interesați în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate de SIUI. Identificarea furnizorilor care aveau interesul de a deconta nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât inculpatele aveau ca atribuții de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum și verificarea documentelor depuse de furnizori, în vederea decontării serviciilor medicale prestate. În măsura în care constatau că actele depuse nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, identificarea unor raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenți medicali care figurau în același timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele au hotărât să îi abordeze pe furnizori și să îi învețe să facă modificările necesare pentru a evita sancțiunile legale, pentru a obține decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu și chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienți care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenți medicali care nu au prestat serviciile raportate”, precizează procurorii.
Cele trei funcționare se asigurau că dosarele depuse de furnizorii agreați vor fi și aprobate, „sens în care au acceptat ca recomandările medicale să fie înlocuite după depunere cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicațiile fiind menite să garanteze obținerea aprobării unor cereri de îngrijiri medicale la domiciliu în defavoarea altor cereri. (…) Un alt tip de ajutor acordat de inculpate a vizat furnizarea de informații din bazele de date la care aveau acces (…) pentru ca raportările false să nu fie depistate”.
Procurorii notează și că, la nivelul CASMB, „a devenit o practică generală păstrarea unei plaje largi de numere de înregistrare, în vederea antedatării documentelor”.
