40% dintre români cred în extraterștri și consideră că Dumnezeu există. Mia mult, aceștia cred că omenirea a fost deja contactată de forme inteligente de viață de pe alte planete, însă acest lucru a fost ținut secret, potrivit unui studiu realizat de Discovery. Odată cu lansarea „Curiosity“, un serial documentar despre marile întrebări ale omenirii, Discovery Channel a realizat un sondaj de opinie în cinci țări din sud-estul Europei (România, Bulgaria, Croația, Serbia și Slovenia) pentru a afla părerile oamenilor despre viața veșnică, originile Universului, existența extratereștrilor sau natura umană. Conform rezultatelor studiului, sud-est europenii se împart în două mari categorii în ceea ce privește părerea lor despre felul în care a luat naștere Universul. 40% din aceștia consideră că lumea în care trăim a fost creată în urma fenomentului numit în știință „Big Bang“, în timp ce 36% cred că Universul a fost creat de o divinitate. Comparativ cu alte țări balcanice, în România există un procent mult mai mare de oameni (49,2%) care cred că Universul a fost creat de Divinitate. În privința altor aspecte cum ar fi existența unor forme de viață inteligentă pe alte planete sau modul în care se va sfârși lumea, părerile sud-est europenilor sunt similare. Majoritatea sunt de acord că extratereștrii există și ne-au contactat deja și că sfârșitul lumii va veni din cauza unui dezastru natural sau a epuizării resurselor naturale. Un rezultat surprinzător este acela cu privire la dorința de a trăi o viața veșnică – majoritatea sud-est europenilor (peste 60%) declarând că nu și-ar dori asta, chiar dacă ar fi posibil. Cei mai mulți dintre respondenți spun că sunt mulțumiți cu durata vieții considerată normală în ziua de azi (60-90 de ani).
Cea mai mare curiozitate a românilor este „Ce se întâmplă după ce murim?“. Aceeași concluzie este valabilă pentru peste 20% dintre respondenții bulgari, croați și sloveni, în timp ce sârbii sunt mai puțin interesați de ceea ce se poate întâmpla după moarte, fiind mai debrabă curioși să afle „Care este sensul vieții?“. La aceeași întrebare, respondenții români cu vârste peste 45 de ani, consideră că este mai important să afle dacă există alte forme de viață inteligentă în Univers, iar tinerii de până în 24 de ani sunt mai interesați să afle cum putem călători în timp, în comparație cu respondenții din alte categorii de vârstă. Modul în care s-a format Universul este o întrebare care stă în spatele multor teorii științifice, dintre care cea mai răspândită este cea referitoare la Big Bang. În urma studiului efectuat, peste 40% dintre români și sârbi consideră că Universul a fost creat de Dumnezeu. În același timp, croații, bulgarii și slovenii sunt adepții teoriei Big Bang. În rândul românilor, persoanele de sex feminin precum și cele cu venituri mici cred mai mult în Divinitate decât bărbații sau persoanele cu venituri mari. În același timp, românii cu studii superioare și cu venituri peste medie sunt adepții teoriei Big Bang. De asemenea, potrivit studiului, peste 40% din respondenți sud-est europeni (42,6% dintre români) cred în existența extratereștrilor și teoria conspirației, conform căreia omenirea a fost deja contactată de extratereștri, însă acest fapt e ținut secret. În România, în special bărbații și persoanele cu vârsta peste 55 de ani consideră că specia umană va avea numai de câștigat de pe urma relațiilor cu ființe de pe alte planete, în timp ce tinerii, cu vârste de până la 24 de ani, și cei cu venituri mici cred într-o mai mică măsură în existența altor ființe inteligente în Univers.
Referitor la sfârșitul lumii, 30% dintre respondenții din cele cinci state participante la studiu cred că acesta va fi declanșat de un dezastru natural. A doua posibilă cauză nominalizată de 22% dintre români este Apocalipsa, așa cum este descrisă în texte religioase, în timp ce pentru sârbi și sloveni o eroare umană (dezastru nuclear/ război) este mult mai probabilă să declanșeze sfârșitul lumii. Pe de altă parte, 55% dintre numărul total al respondenților cred că oamenii le fac rău altor oameni ca urmare a educației pe care au primit-o sau a fondului genetic. Cu toate acestea, sârbii consideră că principalul motiv pentru care oamenii le fac rău altor oameni ar fi traumele personale din experiențele anterioare. În rândul românilor, pe lângă educație și trecutul personal, o altă explicație aleasă de 18% dintre aceștia este instinctul de supraviețuire.
Bulgarii vor să trăiască 200 de ani, dar refuză veșnicia
Chiar dacă este unul dintre cele mai populare subiecte în cărțile pentru copii și filme, în realitate, studiul Discovery Channel arată că nemurirea nu este atât de atrăgătoare pentru oameni. Doar două din zece persoane intervievate din cele cinci țări și-ar dori să trăiască veșnic. 67% dintre respondenții sârbi sunt multumiți cu durata considerată normală la ora actuală (60-90 ani). Cei mai mulți români (45,5%) sunt și ei mulțumiți cu o durată de viață normală. În același timp, peste 30% dintre croați, bulgari și sloveni și-ar dori să trăiască mai mult cu 100 – 200 de ani, însă nici aceștia nu sunt foarte atrași de ideea de a trăi veșnic. Potrivit aceluiași studiu, aproximativ 31% dintre respondenți consideră că oamenii nu s-ar putea întoarce la modul de viață al oamenilor preistorici datorită dependenței de tehnologie fără de care nu pot concepe viața de zi cu zi. La o diferență de 3 procente, 28% din respondenții din toate cele cinci țări cred că s-ar putea întoarce la acea viață numai dacă ar fi forțați. Croații, bulgarii și slovenii sunt cei mai convinși că se pot adapta în special pentru o viață mai sănătoasă. Studiul mai arată că peste 50% din numărul total al respondenților consideră că roboții sunt foarte utili în tehnologia modernă, în timp ce aproximativ 2 din 10 respondenți cred că au un impact negativ asupra vieții oamenilor, considerându-i răspunzători pentru creșterea numărului de șomeri. În România, 58,7% din respondenți consideră că roboții sunt foarte utili. Pe de altă parte, un procent semnificativ dintre cei care cred că roboții au un impact negativ asupra oamenilor sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.
Teodora Kim
