Justiția trasă de urechi
Deschiderea anului Judiciar a fost marcată de critici dure la adresa judecătorilor și procurorilor atât din partea ministrului de resort, Cătălin Predoiu cât și din partea primului ministru, Emil Boc. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a susținut ieri, la deschiderea Anului judiciar, că o vulnerabilitate a sistemului judiciar este lipsa de uniformitate în ceea ce privește pregătirea profesională, excelența și mediocritatea coexistând, iar acest lucru afectează media generală și încrederea. Predoiu a arătat că sistemul judiciar este afectat de patru vulnerabilități a căror rezolvare cere încă eforturi considerabile din partea tuturor celor trei puteri ale statului. În opinia ministrului, prima vulnerabilitate este deficitul de resurse umane. În opinia demnitarului, a doua vulnerabilitate este legată de precaritatea dotărilor logistice în unele instanțe și parchete, unele sedii sunt la standarde normale, altele sunt însă improprii pentru actul de justiție. A treia vulnerabilitate este persistența corupției în sistemul judiciar, a arătat Predoiu, punând degetul pe o rana mai veche a sistemului judiciar. „Date și informații ne arată că există încă rețele infracționale transprofesionale care tarează actul de justiție. Acțiunea lor se întinde uneori de la primele acte procesuale pe tot parcursul procesului și până la executarea deciziei instanței. Efectele acestui flagel se manifestă inclusiv în penitenciare unde este din ce în ce mai dificil să-l diminuăm chiar dacă îl stăpânim”, a spus ministrul. A patra vulnerabilitate este în opinia ministrului lipsa de uniformitate în ce privește pregătirea profesională. „Excelența și mediocritatea coexistă în sistemul judiciar contemporan, iar acest lucru afectează media generală și, din nou, încrederea”, a conchis ministrul.
Predoiu a arătat că prima provocare este susținerea unanimă a programului de modernizare a justiției. „S-a vorbit adesea despre un pact național pe justiție. Cred că ar trebui să acceptăm faptul că deocamdată acest pact național nu poate fi altul decât mecanismul de cooperare și verificare. Este chiar un fel de pact internațional, de vreme ce a fost convenit de România cu Uniunea Europeană și, implicit, cu statele membre”, a arătat ministrul Justiției întrebând totodată dacă este acceptat de către toți cu adevărat acest pact. Acesta a subliniat că o nouă provocare o reprezintă crearea unei noi mentalități în sistemul judiciar mai responsabile față de statul din a cărui structură face parte autoritatea judecătorească și față de cetățeanul beneficiar al justiției ca serviciu public. „Trebuie să accelerăm aceste procese prin măsuri instituționale, dar și prin propriul exemplu indicat și de președintele instanței supreme, practica în sistemul judiciar”, a precizat Preodiu. Totodată, el a subliniat că fiecare act de nedreptate petrecut în justiția statală stimulează formele de justiție paralelă prin care statul pierde în acest fel monopolul justiției. Venind parcă să completeze cele spuse de ministru, premierul Emil Boc a susținut că statul garantează independența judecătorului, dar această independență nu poate fi niciodată absolută, din nefericire în sistemul românesc existând cazuri în care legea a devenit facultativă pentru judecători. El a susținut că, în prezent, se poate vorbi despre independența justiției ca despre un bun câștigat, lucru înțeles inclusiv din punct de vedere politic.
Ramona Feraru
