In urma articolului intitulat -Cota unica trage PIB-ul in jos-, aparut in -Curentul- din 7 septembrie 2005, dl Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, ne-a trimis la redactie un fel de drept la replica, prin care sustine ca politica de relaxare fiscala promovata de actualul executiv, indeosebi prin introducerea cotei unice de impozitare, a inceput sa dea roade, in sensul stimularii cresterii economice. Prezentam azi, integral, textul dlui Ion Ghizdeanu, lasand la aprecierea cititorilor, mai mult sau mai putin avizati, sa traga concluziile necesare (acesta este si rostul semnului intrebarii din titlu – n.n.). Precizam ca atat titlul, cat si subtitlurile apartin redactiei.
Referitor la implicatiile relaxarii fiscale asupra cresterii economice, este de remarcat ca o analiza pertinenta si profesionista a realizarilor din primul semestru releva ca transferul de resurse de la buget catre sectorul privat (populatie si agenti economici) a stimulat semnificativ cresterea produsului intern brut.
Efectele benefice ale reducerii impozitului pe profit
In primul rand, este vorba de faptul ca reducerea impozitului pe profit a asigurat agentilor economici resurse financiare importante pentru productie si investitii, iar efectul multiplicator este mai mare in sectorul privat decat in sectorul public. Un prim argument il ofera chiar faptul ca, pe primele sapte luni, incasarile la buget din impozitul pe profit au fost superioare celor din perioada corespunzatoare a anului trecut, respectiv cu 9,3%. In al doilea rand, modernizarea tehnologica a economiei s-a accelerat, cu impact pozitiv in cresterea economica viitoare. Sugestiv este faptul ca formarea bruta de capital fix si-a accelerat cresterea in trimestrul al doilea, respectiv de la 5,2% in trimestrul I la 7,6% in semestrul I, ceea ce inseamna o crestere in trimestrul al II-lea de 9%.
De asemenea, nu este lipsit de relevanta faptul ca, in semestrul I, importul de bunuri de capital a crescut cu 30,6%, comparativ cu cresterea medie a importurilor de 22,9% si cu cea a bunurilor de consum de 22,1%.
Asemanator, reducerea impozitului pe venit a stimulat consumul, cu efecte in cresterea produsului intern brut, dar, evident, si in import. Totusi, pentru o imagine completa si corecta trebuie precizat ca analiza fenomenelor in dinamica lor releva un comportament adecvat al populatiei catre un consum normal si investitii, si nu spre un consum exagerat, asa cum se afirma, prea des, in presa. Pe de o parte, cresterea reala a consumului populatiei isi reduce amplitudinea de la un trimestru la altul, iar pe de alta parte, cheltuielile pentru constructia de locuinte se majoreaza. Daca in trimestrul I, cresterea consumului populatiei a fost de 12,5%, in trimestrul al II-lea, aceasta a fost de 11,1%. In acelasi timp, creditul imobiliar si-a majorat dinamica de la 6,7% in trimestrul I (fata de trimestrul al IV-lea 2004) la 15,6% in trimestrul al II-lea (fata de trimestrul I a.c.).
Aceste evolutii s-au concretizat intr-o crestere a impozitelor nete pe produs (TVA si accize in principal) cu 6,8%, ceea ce a contribuit semnificativ la cresterea produsului intern brut din primul semestru. Ca urmare, in timp ce valoarea adaugata bruta din economie a crescut in primul semestru cu 4,6%, produsul intern brut a crescut cu 4,9%.
Cota unica a permis ca PIB sa-si mentina trendul crescator
Dar argumentele in favoarea realitatii ca introducerea cotei unice a stimulat cresterea produsul intern brut nu se opresc aici. Dupa cum se cunoaste, agricultura este ramura care aproape in totalitate nu este fiscalizata. In consecinta, pentru o corecta corelare intre cota unica si cresterea economica, din comparatie ar trebui exclusa agricultura.
Intr-o astfel de ipoteza, produsul intern brut (excluzand valoarea adaugata bruta din agricultura) a crescut in primul semestru cu 5,6%.
Dar chiar si fara a exclude agricultura, cresterea din primul semestru – cu toate ca in aceasta perioada au actionat multe alte fenomene restrictive (aprecierea monedei nationale, inundatiile, liberalizarea comertului cu textile din China, cresterea pretului petrolului etc.) – este asemanatoare cu cea inregistrata in alti ani, normali din punct de vedere agricol, precum 2002 si 2003. Cresterea reala a PIB a fost de 4,9% in semestrul I 2002 si de 4,8% in semestrul I 2003.
In concluzie, cota unica a permis ca, in conditiile vitrege din acest an, produsul intern brut sa-si mentina trendul crescator ridicat. In acelasi timp, la efectele pozitive, directe asupra cresterii economice trebuie adaugate cele asupra nivelului, dar mai ales a structurii veniturilor bugetare si, nu in ultimul rand, cele privind reducerea sferei economiei ascunse.
In acest context, este de mentionat ca datele definitive ale MFP privind bugetul general consolidat pe semestrul I arata ca ponderea veniturilor bugetare in PIB a crescut. Intrucat pentru MFP important este sa-si atinga obiectivele inscrise in legile privind bugetele anuale, acesta isi face evaluarile periodice privind raportarea la produsul intern brut prognozat pe intregul an.
In cazul in care se urmareste o evaluare corecta a unei masuri de politica fiscala, pertinent este sa se raporteze la produsul intern brut realizat in perioada de referinta. Din acest punct de vedere, in primul semestru, ponderea veniturilor bugetului general consolidat in PIB-ul realizat a crescut cu 0,2 puncte procentuale fata de aceeasi perioada din 2004.
Daca adaugam la acestea si faptul ca pentru prima data a fost inversata istoria cresterii an de an a economiei ascunse, ceea ce inseamna o crestere economica mai sanatoasa, cu mai putina evaziune si coruptie, se poate concluziona ca noua politica fiscala a inceput deja sa-si arate roadele.
