Agenția Națională de Prestații și Inspecție Socială (ANPIS) a stabilit, în urma unor verificări încrucișate, că din bugetul de stat s-au plătit incorect, în 2012 și 2013, peste 6,8 milioane de euro, pentru diverși beneficiari de asistență socială, a declarat, marți, șeful ANPIS, Adrian Toader.
Directorul ANPIS, Adrian Toader, a precizat că instituția avea, la 31 decembrie 2011, un sold debitor de 8.535.000 de lei, motiv pentru care Curtea de Conturi a cerut extinderea verificărilor asupra dosarelor aflate în plată.
În acest context, în 2012, după mai multe verificări, s-a constatat un debit de 105.940.000 lei.
Adrian Toader a explicat că, din 2012, au fost încheiate protocoale de colaborare cu mai multe instituții (ANAF, Casa de Pensii, ANOFM, Evidența Populației), ceea ce a permis efectuarea unor verificări încrucișate, prin suprapunerea bazelor de date, astfel că, în 31 decembrie 2012, s-a constatat că ANPIS recuperase 92.506.000 de lei, plus cei 8.535.000 de lei din 2011.
Directorul ANPIS a mai spus că, în 2013, soldul debitor estimat era de 21.942.000 lei, însă, după verificări încrucișate, a rezultat un sold de 142.842.000 lei, din care s-au recuperat 133.917.000 lei și au rămas de recuperat, în noiembrie, 30.841.000 lei.
"Această sumă, împărțită la valoarea euro de 4,5 lei, înseamnă 6.853.000 de euro. Trebuie precizat că s-a făcut o recuperare de aproape 90 la sută, iar această recuperare se face continuu, pentru că sunt două modalități: beneficiarul semnează angajament de plată și i se rețin bani până la recuperarea sumei sau trimitem dosarul la ANAF", a explicat Adrian Toader.
Directorul ANPIS a precizat că astfel de "scăpări" au fost posibile din cauza faptului că, până în 2012, nu erau protocoale între instituții și nu erau posibile încrucișările de date.
"În orice țară, sistemul de asistență socială e vulnerabil și se încearcă fraudarea lui, iar împiedicarea acestui lucru depinde de pregătirea personalului", a precizat Toader.
El a mai spus că o problemă ar fi și faptul că în mediul rural nu există asistenți sociali profesioniști, iar acest lucru este dublat de faptul că la nivel primărie nu există nici acum posibilitatea încrucișării datelor.
"În acest an, sperăm să ajungem cu interfața și la nivel de primărie, pentru a putea face, la nivel local, o primă verificare", a mai explicat directorul ANPIS.
Toader a adăugat că dacă un drept acordat nedrept nu se recuperează în trei ani de la data descoperirii neregulii, se prescrie, însă sumele care rămân nerecuperate sunt foarte mici.
Fraudarea sistemului de asigurări sociale
Raportul Curții de Conturi făcut în 2013 pentru 2012 a stabilit mai multe tipuri de plăți necuvenite.
Astfel, cu titlu de ajutoare sociale (VMG) și alocații pentru susținerea familiei, s-au plătit 4.585.000 lei, urmare a nedeclarării de către beneficiari a tuturor veniturilor nete realizate din: pensii, indemnizații de șomaj, alocații pentru susținerea familiei, subvenții primite de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru animalele deținute și nedeclarate, venituri din activități comerciale și tranzacții imobiliare, precum și venituri obținute prin deținerea calității de acționar sau asociat a beneficiarului de ajutor social/alocație pentru susținerea familiei.
Curtea de Conturi a mai constatat păți necuvenite în sumă de 4.092.000 lei, reprezentând indemnizații pentru creșterea copilului ca urmare a nesuspendării acordării drepturilor pentru persoanele care au obținut în același timp și venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, respectiv venituri din salarii, activități independente și agricole plăți necuvenite privind ajutor social (VMG) și alocații pentru susținerea familiei în sumă de 3.355.000 lei acordate unor persoane care dețin depozite bancare în sumă mai mare de 3.000 lei.
În raport sunt menționate și plăți necuvenite în sumă de 1.233.000 lei, reprezentând indemnizații pentru creșterea copilului, ca urmare a faptului că beneficiarii nu fac dovada realizării de venituri din salarii și/sau venituri din activități independente sau activități agricole supuse impozitului pe venit, timp de 12 luni anterior datei nașterii copilului.
De asemenea, au fost depistate plăți incorecte sub formă de stimulent lunar/de inserție în sumă de 395.000 lei, întrucât unii dintre beneficiari nu au realizat venituri impozabile pe perioada acordării acestui beneficiu de asistență socială, condiție obligatorie pentru acordarea drepturilor, sau provenind din neconcordanțe între cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului și veniturile înscrise în actele doveditoare care atestă obținerea veniturilor (366.000 lei).
Acțiunile de audit desfășurate la agențiile județene pentru plăți și inspecție socială au scos în evidență și alte nereguli cu privite la acordarea beneficiilor de asistență socială, cum ar fi: plăți necuvenite în sumă de 12.604.000 lei acordate beneficiarilor de ajutor social (VMG) și de alocație pentru susținerea familiei care nu îndeplineau condițiile legale deoarece dețineau bunuri ce conduc la excluderea acordării ajutorului social și pentru care primăriile nu au asigurat verificarea declarațiilor solicitanților cu evidențele proprii, plăți necuvenite în sumă de 104.000 lei privind alocații de stat pentru copii a căror reprezentanți legali au desfășurat activitatea în alte state ale UE/sau din afara UE și 83.000 lei sub formă de alocații de stat pentru copii achitate reprezentanților legali după ce a intervenit decesul minorului/reprezentantului.
"Toate aceste nereguli au fost generate și de capacitatea redusă a autorităților administrației locale de a verifica eligibilitatea solicitanților de beneficii de asistență socială, determinată de neimplementarea la acest nivel a unui mecanism funcțional, care să permită o evaluare promptă a situației financiare reale a beneficiarilor, respectiv prin verificarea informațiilor din «cererile și declarațiile pe propria răspundere» depuse de solicitanți, cu informațiile deținute de diverse instituții publice. De asemenea, personalul serviciului public de asistență socială din cadrul primăriilor, prin anchetele sociale efectuate nu a verificat întotdeauna realitatea informațiilor date pe propria răspundere de către titularii ajutorului social, pe baza datelor existente pe plan local (registrul agricol, evidența fiscală a bunurilor deținute în proprietate, evidența serviciilor de stare civilă)", se arată în raportul Curții de Conturi.
