Judecătoarea Gabriela Bîrsan, acuzată oficial de procurorii DNA într-un dosar de trafic de influență, se dă de ceasul morții să anuleze perchiziția făcută deja de procurori la domiciliul său, motivând că se bucură de imunitate deoarece soțul său, Corneliu Bîrsan, este judecător la CEDO.
Judecătoarea Bîrsan invocă faptul că „In afara privilegiilor si imunitatilor prevazute la art. 18 din acordul general, judecatorii se bucura, atat personal, cat si in privinta sotiilor (sotilor) si copiilor lor minori, de privilegiile, imunitatile, scutirile si facilitatile acordate, conform dreptului international, trimisilor diplomatici”.
În baza acestei prevederi, potrivit luju.ro, judecatorul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Corneliu Birsan a depus o plangere prealabila la CSM, pe procedura contenciosului-administrativ, prin care a solicitat revocarea, cu efect retroactiv, a avizului Sectiei de judecatori dat pentru perchezitia efectuata de DNA, invocand faptul ca potrivit legislatiei europene domiciliul sau si al sotiei sale Gabriela Birsan nu putea fi perchezitionat intrucat judecatorii CEDO au imunitate, iar domiciliul perchezitionat era unul comun. Corneliu Birsan a depus la CSM si copia actului de identitate care atesta ca are domiciliul declarat la imobilul scotocit de DNA.
Totodată, Corneliu Birsan a instiintat CSM ca „In cazul in care prezenta plangere administrativa prealabila nu va fi rezolvata favorabil si in termen legal, imi rezerv dreptul de a introduce actiune in contencios-administrativ, atat impotriva CSM, cat si a persoanelor vinovate, solicitand anularea actului ilegal, precum si obligarea solidara la despagubiri. Imi rezerv de asemenea dreptul de a formula plangere penala”.
Potrivit luju.ro, în plangerea sa , profesorul Corneliu Birsan a aratat: „In temeiul art. 1 din Protocolul aditional nr. 6 la Acordul General privind privilegiile si imunitatile Consiliului Europei, ratificat de Romania prin Legea nr. 6/1999, judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului, atat in ceea ce ii priveste, cat si in ceea ce priveste sotii (sotiile) lor, se bucura de privilegiile si imunitatile acordate, conform dreptului international, trimisilor diplomatici. Dreptul international conventional privind privilegiile si imunitatile diplomatice este reprezentat de Conventia de la Viena asupra relatiilor diplomatice, ratificata de Romania prin Decretul nr. 566/1968. Art. 30 1 din aceasta Conventie stipuleaza ca domiciliul privat al agentilor diplomatici se bucura de inviolabilitate si protectie. Conform art. 4 din Protocolul aditional nr. 6, imunitatea judecatorilor Curtii Europene a Drepturilor Omului (deci, inclusiv sub aspectul inviolabilitatii domiciliului personal si al sotului/sotiei) poate fi ridicata numai de adunarea plenara a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Potrivit art. 11, alin. 2 din Constitutia Romaniei, tratatele internationale ratificate fac parte din dreptul intern si sunt direct aplicabile de autoritatile si instantele nationale. In concluzie, Hotararea din 06.10.2011 a Sectiei pentru judecatori a CSM este nelegala si lovita de nulitate absoluta, incalcand grav imunitatea unui judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. De aceea se impune ca, in temeiul art. 7 din Legea nr. 544/2004 a contenciosului administrativ, CSM sa revoce ca nelegala, cu efect retroactiv, respectiva hotarare.”
Conventia de la Viena, la care face referire judecătorul Bîrsan în plângerea sa, prevede ca locuinta unui diplomat, precum si bunurile/documentele din aceasta sunt inviolabile și că membrii familiei sale se bucură de imunitate identică. Astfel, Convenția mai sus menționată prevede la art. 22 alin. 1 că ”Localurile misiunii sînt inviolabile. Nu este permis agenților statului acreditar să pătrundă în ele decît cu consimțămîntul șefului misiunii”,la alin 3 că ”Localurile misiunii, mobilierul lor și celelalte obiecte care se găsesc acolo, precum și mijloacele de transport ale misiunii, nu pot face obiectul nici unei percheziții, rechiziții, sechestru sau măsuri executorii” iar la art. 30, alin 1. prevede că” Locuința particulară a agentului diplomatic se bucură de aceeași inviolabilitate și de aceeași ocrotire ca și localurile misiunii.”
Din păcate pentru judecătorul Bîrsan și soția sa , Convenția pe care o tot invocă în apărarea lor prevede negru pe alb că localurile misiunii și prin urmare și locuința particulară a agentului diplomatic sunt inviolabile în statul acreditar, adică acolo unde se află în misiune. Convenția nu pomenește de nicio inviolabilitate în statul acreditant, în cazul nostru România. Cum procurorii au făcut perchezițiile la domiciliul din Pipera, iar Pipera e în jud Ilfov, România, e greu de invocat Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice pentru a demonstrat că procurorii au încălcat imunitatea judecatorului român la CEDO, Corneliu Bîrsan și a familiei sale.
Mihaela Dobrescu
