Deținuții din penitenciarele românești au devenit cei mai mari consumatori de droguri. Conform unor statistici ai celor de la Agenția Națională Antidrog numărul consumatorilor de droguri din penitenciarele românești s-a dublat în ultimii zece ani, iar heroina este cel mai consumat drog de mare risc. Potrivit datelor ANA cei mai expuși sunt cei care au locuit înaintea detenției în București și care s-au declarat consumatori la intrarea în închisoare. Directorul general al ANA, chestor Sorin Oprea, a declarat ieri, la prezentarea studiului, că numărul consumatorilor de droguri s-a dublat, deși numărul deținuților s-a înjumătățit în același interval de timp, conform datelor statistice. Potrivit acestuia, heroina a fost cel mai consumat drog de mare risc în rândul deținuților (11,1%), urmat îndeaproape de cocaină, hașiș și canabis, dar și medicamentele – 6,2% dintre acestea sunt barbiturice (fenobarbitalul) și 2,4% – opiacee (metadonă, codeină, fortral etc.) sau alcoolul. Metodele de introducere a drogurilor în penitenciare sunt extrem de ingenioase, cum este ascunderea acestora în glazura prăjiturilor primite de acasă. Profilul consumatorului ar fi, potrivit ANA este de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (în creștere față de 2006, când vârsta era de 15-24 de ani), nu este căsătorit și nu trăiește în concubinaj, cu un nivel de școlarizare scăzut, șomer sau fără ocupație în timpul arestării, a locuit înainte de detenție în București. Cât privește consumul de etnobotanice, oficialul ANA a spus că se observă o creștere la această componentă, față de studiul realizat în 2006 – 25,1% față de 18,5%. Cel puțin o treime dintre deținuți (39,8%) – în ușoară creștere față de 2006 – declară că au cunoștințe care consumă droguri, cele mai multe fiind persoane din anturajul respondentului.
Vârsta medie de debut a consumatorilor de droguri a scăzut, comparativ cu anul 2006 (19 – 22 de ani), fiind cuprinsă între 16 și 22 de ani. Cea mai mică vârstă a fost constatată la consumul de heroină iar cea mai mare – pentru consumul de metadonă – 22 de ani. În context, directorul Direcției Medicale din cadrul ANP, dr. Geta Cucu, a subliniat necesitatea unei mai bune promovări a serviciilor de asistență medicală și psihologică și o mai bună conștientizare a necesității accesării acestor servicii de consumatorii de droguri din detenție. În opinia sa, datele privind consumul de droguri în momentul comiterii faptei pentru care sunt în detenție, precum și cele privind comiterea de fapte cu caracter penal pentru a face rost de droguri argumentează nevoia dezvoltării programelor de asistență a consumatorilor, precum și a celor de prevenire a debutului de consum. Cheltuielile pe întregul sistem penitenciar, pentru un an, în ceea ce privește asigurarea tratamentului și formarea continuă a personalului se ridică la aproximativ 200.000 de euro, a menționat Cucu.
Studiul „Prevalența consumului de droguri în sistemul penitenciar din România“, elaborat de ANA cu ANP, a fost realizat în anul 2010, pe un eșantion de 2.100 de respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația-țintă instituționalizată din mediul penitenciar, cu vârstă mai mică de 64 de ani.
Teodora Kim
