Ceea ce era de asteptat s-a intamplat: acordul Romaniei cu FMI a incetat de facto. Anuntul oficial a fost facut ieri, in cadrul unei conferinte de presa, de insusi negociatorul-sef al Fondului Monetar International in relatia cu Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe. Stirea a cazut ca un trasnet, desi, in cateva randuri, atat premierul Tariceanu, cat si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, proroceau ca -ar fi posibil- ca executivul sa renunte la acordul cu institutia financiara internationala.
Deznondamantul era inevitabil, mai ales dupa adoptarea de catre guvern a bugetului pe anul 2006, un buget pe cat de nerealist, pe atat de dezastruos pentru programul economic al Romaniei, tocmai in anul premergator integrarii in Uniunea Europeana. De altfel, in expunerea facuta ieri in fata ziaristilor, Emmanuel van der Mensbrugghe a facut zob -realizarile- guvernului Tariceanu si, in general, politica economica promovata de executivul de la Bucuresti. Oficialul FMI a atras atentia ca -actualul cadru de masuri economice prezinta riscul ca Romania sa se integreze in Uniunea Europeana cu o competitivitate redusa si dezechilibre macroeconomice in crestere-.
Anuntul privind ruperea acordului cu Romania, facut ieri de Emmanuel van der Mensbrugge, a fost insotit de un -rechizitoriu- deosebit de dur la adresa politicilor macroeconomice ale guvernului roman.
Dezechilibre macroeconomice uriase
Primul lucru incriminat a fost dezechilibrul balantei de plati, care a condus la cresterea deficitului de cont curent de la 5 miliarde de euro in 2004 la circa 8 miliarde de euro in anul 2005, pe fondul cresterii mai rapide a importurilor si scaderii exporturilor. Al doilea aspect criticat a fost legat de rata inflatiei, care, desi la sfarsitul anului 2004 a ajuns la 9,3%, in acest moment se situeaza la 8,5%, cu toate ca rata de schimb a leului s-a modificat substantial si a existat o apreciere a leului cu 15%. In ceea ce priveste politica fiscala, guvernul a fost acuzat ca nu abordeaza cu destula severitate dezechilibrele din economie, concentrandu-se prea puternic pe obiective pe termen scurt. Guvernul mai este acuzat ca nu a reusit sa elimine mai agresiv o serie de scutiri care, corobotate cu introducerea cotei unice, au condus la o proiectie ce anticipeaza nivelul colectarilor la buget la doar 13,1 miliarde lei noi pe anul 2005, fata de 13,6 miliarde lei noi la nivelul anului 2004. Acest lucru inseamna reducerea PIB cu 4% in termeni nominali.
Cota unica – un dezastru
Oficialul FMI a precizat ca efectul real al cotei unice va fi o diminuare a PIB cu 1,1%, ceea ce reprezinta peste 1 miliard de dolari. Altfel spus, raportul veniturilor in PIB va scadea in 2005 la 29%, fata de 29,5% cat a fost in anul 2004. Aceasta reducere, de doar 0,5%, a fost justificata de oficialul FMI cu cresterea TVA colectata, dar acest lucru s-a petrecut pe seama cresterii consumului, aspect considerat deosebit de negativ. De asemenea, oficialul FMI a precizat ca institutia pe care o reprezinta a recomandat cresterea TVA de la 19% la 22%, care ar fi generat o crestere a PIB cu 1%, considerata o crestere semnificativa, dar cota unica, de 16%, a fost considerata prea mica, oficialul nespecificand insa care ar fi cea pe care ar fi avut in intentie de a o recomanda.
Proiectul bugetului pe anul 2006 – nerealist
Emmanuel van der Mensbrugge a considerat din start ca, din punct de vedere al FMI, proiectul de buget pe 2006 -este nerealist-. In primul rand, din cauza politicii salariale, dar si din alte motive, deficitul bugetar de 0,5% nu va putea fi respectat. Apoi, modificarile din Codul fiscal, in opinia oficialului FMI, nu sunt menite sa imbunatateasca largirea bazei de impozitare. Mai mult, van der Mensbrugge a precizat ca intocmirea proiectului de buget inaintea aprobarii modificarilor din Codul fiscal este o practica nerealista si conduce la o mare incertitudine asupra estimarii veniturilor.
Critici dure si la adresa BNR
-Am recomandat bancii centrale sa unifice ratele de interventie si sa creasca nivelul dobanzii de sterilizare la cel aprobat in Consiliul de Administratie al BNR (7,5% – n.r). Din punctul de vedere al Fondului, banca centrala a redus necorespunzator rata dobanzii, incepand din luna august-, a afirmat van der Mensbrugghe. In opinia reprezentantului FMI, ratele dobanzilor practicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), situate pe medie la putin peste 4% – nivel considerat real negativ, afecteaza obiectivul de inflatie si au avut ca efect reducerea ratelor la imprumuturile in moneda nationala, ceea ce mentine creditul pe un ritm ridicat de crestere. O astfel de situatie contravine viziunii FMI, pentru care prioritara este reducerea puternica a inflatiei si restrangerea cererii interne, avand in vedere derapajul deficitului de cont curent, considerat deja nesustenabil. -Am recomandat bancii centrale sa revina la programul initial de tintire a inflatiei, in care principala parghie o reprezinta dobanzile-, a mai spus oficialul FMI. Van der Mensbrugghe sustine descurajarea fondurilor speculative prin masuri menite sa limiteze sustenabil diferentialele dobanzilor. Expertii FMI pledeaza pentru o concentrare pe reducerea inflatiei care sa permita scaderea pe termen lung a dobanzilor. Potrivit FMI, decalajul mare intre rata inflatiei din Romania si cea din zona UE afecteaza competitivitatea firmelor romanesti, mai ales ca moneda nationala va continua sa se aprecieze. In acest context, expertii FMI apreciaza ca este nevoie de o regandire a mixului de politici monetare, fiscale si salariale, care sa permita reducerea consistenta a inflatiei.
Mihai Tanasescu:
Un cartonas rosu pentru Romania
Mihai Tanasescu, fost ministru al finantelor, ne-a declarat: -Intreruperea acordului cu FMI arunca Romania intr-o stare de derizoriu si lipsa de predictibilitate. Gestul FMI confirma pozitia UE, expusa in raportul de monitorizare, si anume faptul ca inflatia nu se reduce atat cat ar trebui, iar veniturile cu un miliard de euro in minus la buget, prin introducerea cotei unice, nu au putut fi recuperate prin masurile luate. Plecarea FMI reprezinta un mare semnal de alarma si pentru ca va exista tendinta de a se lua masuri populiste. Intreruperea acordului este clar un cartonas rosu. Demisia este insa un gest care nu caracterizeaza actuala guvernare pentru ca este un gest de barbatie.-
Sindicatele sunt multumite
Vasile Marica, presedintele Aliantei Federative a Functionarilor Publici Sed Lex, ne-a declarat: – Incetarea acordului stand-by cu Fondul Monetar International este un prim pas al actualului guvern de a se intoarce catre cetateni si nevoile acestora.- Petru Dandea, vicepresedinte CNS Cartel Alfa, a precizat: -Salutam aceasta pozitie pe care o consideram una corecta, in conditiile in care masurile impuse de oficialii Fondului vizau nondezvoltarea economica. Anularea acordului cu FMI nu cred ca va avea un efect negativ asupra integrarii tarii noastre in structurile europene, pentru ca avem exemplul noilor state membre ale UE de la 1 ianuarie 2004 – Polonia si Ungaria – care inregistrau deficite la bugetul statului cuprinse intre 5-8%. Fondul cere tarii noastre un deficit sub 1%, ceea ce nu face decat sa promoveze o politica antidezvoltare economica. Daca FMI vrea sa transforme Romania in America Latina, atunci anularea acordului este binevenita-. La randul sau, Marius Petcu, presedintele CNSLR Fratia, ne-a declarat: -Nu avem o problema cu ruperea acordului. FMI ne impunea niste conditii draconice. Apreciez decizia primului ministru, care se pare ca a pus mai presus interesele cetatenilor decat relatia impovaratoare cu Fondul-.
