Ambasadorul Republicii Moldova, Excelența Sa, domnul Iurie Reniță,
a avut amabilitatea să acorde recent un interviu ziarului „Curentul“ în care am discutat despre perspectivele integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și despre valorile comune de pe ambele maluri ale Prutului care se vor regăsi din nou în interiorul UE. Totodată, am vorbit cu diplomatul de la Chișinău despre eventualitatea unei vizite a patriarhului Daniel peste Prut, despre politica energetică, situația politică volatilă din Republica Moldova și nu în ultimul rând despre ultimele evoluții din dosarul transnistrean. Redăm în rândurile care urmează cele mai importante puncte ale discuției noastre:
Ați făcut parte din prima promoție de la SNSPA și vreau să vă întreb cum v-a marcat această experiență în relația cu România și dacă a contat acest lucru în numirea dvs. aici la București.
Categoric. Perioada studiilor la București comportă două elemente distincte. În primul rând, veneam de la Chișinău, de pe baricade. La Chișinău, începând cu ‘87, ‘88, ‘89, era o perioadă extraordinară de renaștere, un proces de renaștere națională. ?ê?£i eram profund marcați toți cei care eram implicați în aceste procese și îmi asum oricum lipsa de modestie și să zic că am fost și eu implicat în aceste procese de renaștere națională. Cel puțin și despre faptul că am fost unul dintre fondatorii revistei „Limba română“, o revistă care, printre primele din Republica Moldova din acea perioadă din perioada sovietică, publica articole în grafia latină. Inițial apărea o parte a revistei și în chirilică dar și în limba română și grafia latină. Apoi, am fost fondatorul revistei de istorie și cultură „Cugetul“, o revistă care în ă89 era extrem de solicitată în mediul pedagogic dar și academic. Deci, acesta ar fi un moment, deoarece vă ziceam că aflarea mea la studii a comportat două elemente distincte. Cel de-al doilea element a fost marea bucurie totuși de a veni și de a studia aici, la București, într-un mediu lingvistic adecvat, fiindcă realitățile din Republica Moldova, inclusiv cele lingvistice, sunt de așa natură că ești foarte profund marcat de realitățile lingvistice unde preponderent se vorbește rusa. Erai obligat să o știi deoarece majoritatea obiectelor de studii erau în limba rusă. Jurnalismul mai avea și dimensiunea, logică evident, și mai studia și altceva, alți colegi, de la alte facultăți, majoritatea studiau în limba rusă. A fost marea bucurie și plăcere de a afla într-un mediu lingvistic adecvat românesc.
Dumneavoastră ați vorbit la un moment dat de o perioadă prielnică, de o deșteptare națională. Credeți că era un moment bun în acei ani pentru o eventuală unire teritorială? Credeți că existau premisele unui astfel de eveniment?
Unirea prin simț prin gândire, prin cultură, prin istorie, unirea s-a produs demult. Este un lucru incontestabil. ?ê?£i actualmente sunt abordat la acest subiect care generează, în unele cazuri, sensibilități. În ceea ce mă privește consider că suntem uniți prin trei elemente distincte: prin limbă, prin istorie și prin cultură. Alte aspecte urmează atunci să decidă viitorul. Republica Moldova este un stat independent suveran și scopul nostru suprem actualmente este integrarea în Uniunea Europeană și sunt sigur că găsirea nostră se va produce în marea familie europeană. Acesta este răspunsul.
Legat de Uniunea Europeană, ați putea să enumerați câțiva pași făcuți în acest sens de Republica Moldova și cum simțiți ajutorul din partea României în acest sens?
În primul rând, la Chișinău se conștientizează faptul că apropierea de Uniunea Europeană înseamnă efort susținut, reformă serioasă și responsabilă și abordarea noastră este una cât se poate de concretă: implementăm standardele Uniunii Europene acasă, pe interior, și ulterior vom aplica pentru statutul de țară candidată. Deci, anticipăm reformarea pe interior și după aceea vom solicita să fim acceptați. Aceasta este abordarea și cred că este una corectă în contextul în care putem să evităm eventualele impedimente în cazul în care am aplica și să ni se mai arate: „uite aici sunteți restanțieri, aici sunteți restanțieri la mai multe capitole“. Abordarea noastră și atitudinea noastră este una unde să ne facem foarte bine tema pentru acasă și ulterior să mergem la Bruxelles. Sunt trei elemente de asemenea importante și am avansat. Chiar și săptămâna curentă este una extrem de activă în relațiile și raporturile cu Uniunea Europeană. Mă refer aici la definitivarea acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. S-a avansat foarte mult și urmează să ajungem la o variantă finală care să fie stipulată foarte clar perspectiva europeană a Republicii Moldova și eligibilitatea noastră conform art. 49 a Tratatului de la Lisabona.
Aș vrea să vă întreb care sunt șansele reale de racordare a infrastructurii energetice a Republicii Moldova la cea din România și deci a Uniunii Europene. Totodată, vreau să vă întreb și despre perspectiva participării Moldovei la AGRI. ?ê?£tiu că domnul Filat a declarat de curând că ar vrea un „AGRI-M“ . Totodată, recent a avut o întâlnire între dânsul și domnul Putin, la Moscova, în cadrul căreia cei doi au discutat și această problemă a prețului gazelor.
Este o întrebare foarte bună și se înscrie în contextul necesității stringente de a diversifica resursele energetice. Dacă ar fi după mine, diversificarea și obținerea altor posibilități și a altor surse energetice, mă refer aici la electricitate, ar fi o consolidare extraordinară a independenței Republicii Moldova. Diversificarea nu este doar o lozincă, ci este o necesitate stringentă pentru Republica Moldova fiindcă dependența excesivă, excesivă subliniez, față de un singur furnizor, față de o singură sursă, ne-a jucat de multe ori feste . Potrivit practicii internaționale, este cunoscut faptul că că există un mare risc care comportă mai multe elemente politice, economice și financiare. De aceea sprijinim și promovăm cu toată insistența diversificarea și în acest sens este cazul relației speciale cu România. Mă refer aici la acel gazoduct Ungheni -Iași. Este necesară punerea în aplicare a acestui gazoduct plus cele două conectări la rețelele energetice. Practic ar elimina acea decisivă dependență de un singur furnizor. Ziceam că realizarea acestui deziderat din programul de activitate al guvernului, ar însemna o consolidare efectivă a securității generale a Republicii Moldova și particular a securității energetice a Republicii Moldova. Vizavi de AGRI, evident că este o formulă care se înscrie perfect ce am spus mai sus. Evoluând foarte mult, și mă bucur că premierul Filat a făcut un apel și a discutat și subiectul în cauză și cu domnul președinte Băsescu, sperăm ca să ne reușească. Urmează ca partenerii care participă la această structură să discute și să accepte și Republica Moldova. Ar fi un gest extraordinar de necesar dar și firesc în contextul general al raporturilor bilaterale, dar și al raporturilor Republicii Moldova cu țările care fac parte din acest mecanism.
În condițiile unei recente vizite a patriarhului rus Kiril în Republica Moldova, considerați oportună o vizită peste Prut a Patriarhului Daniel?
Este o întrebare foarte interesantă care comportă și elemente de sensibilitate, evident. Cred că în acest caz ar trebui vorbim de formula enoriașilor și să ne detașăm de elementul politic fiindcă atunci când intercalăm elementul religios și cel politic avem o simbioză absolut nedorită. Cazul Republicii Moldova este unul aparte și mă refer aici la existența a două mitropolii care practic împărtășesc aceeași religie ortodoxă, dar cu unele elemente întotdeauna comportă sensibilități. Cred că ar trebui să se pronunțe enoriașii și nu ar trebui să existe impedimente pentru orice persoană care împărtășește o anume religie ca să vină cineva sau să plece, indiferent de unde provine, fie de la Est, fie de la Vest. De aceea, nu cred că ar trebui să mă implic în ce mă privește iar autoritățile și biserica ar trebui să se pronunțe pe subiectul în cauză. În ce mă privește ca simplu enoriaș nu văd niciun obstacol să vină unul sau altul de vreme ce suntem o țară democratică. Dar să fie foarte clar: trebuie să ne detașăm de elementul politic în care persoana, reprezentantul bisericii vine și cu un mesaj politic cred că este greșit. Să vină doar cu aspectele duhovnicești, bisericești și atunci nu văd niciun impediment. Înaltă față bisericească care să poate veni în Republica Moldova poate fi atât de la Est, cât și de la Vest.
Aș vrea să vă întreb despre situația politică internă de la Chișinău care este ușor tumultoasă. Cel puțin din afară, se vede o oarecare instabilitate. Cum s-ar putea ieși din această criză care se prefigurează, una care ar putea aduce din nou comuniștii la guvernare.
Reușita integrării europene depinde exclusiv de stabilitatea politică internă din Republica Moldova. Sunt sigur că acest fapt este conștientizat de către factorul decizional, factorii politici decizionali de la Chișinău. O eventuală deraiere de la aceste principii, de la aceste valori europene ar spulbera în primul rând dorințele și visele a milioane de cetățeni care optează, ziceam, 70 de procente pentru integrarea europeană. Mă refer la cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent de etnia lor, că sunt și alte etnii care optează și își văd viitorul și perspectiva în Uniunea Europeană. Procesele politice care se produc la Chișinău se înscriu în contextul democratizării Republicii Moldova. Evident, după declararea independenței a început procesul de democratizare a Republicii Moldova.
De curând, Partidul Liberal a depus un proiect legislativ de modificare a Constituției și este vizată în special această modalitate de alegere a președintelui care, după cum bine știți, pune foarte mari probleme. Aproape simultan la Curtea Constituțională a fost numit dl. Alexandru Tănase, fostul ministru al Justiției. Vreau să vă întreb în acest context care sunt șansele ca alegerea președinților în Republica Moldova să se facă după alte norme decât cele existente?
În primul rând aspectele la care ați făcut dvs. referire urmează a fi soluționate, rezolvate de către clasa politică și partidele parlamentare de la Chișinău. Sper mult că va fi identificată soluția cea mai corectă și adecvată. Din păcate, procesul de alegere a șefului statului durează. Zic din păcate deoarece soluționarea acestei probleme ar fi permis să avansăm mult mai mult cu procesul de integrare europeană, este clar că partenerii noștri europeni sunt și în continuare destul de deschiși vizavi de Chișinău. Republica Moldova are credibilitate, dar este necesar și stringent să identificăm o soluție și a finaliza acest proces. Sunt diverse abordări la Chișinău: republică-parlamentar, republică-prezidențială, republică semiprezidențială. Urmează iarăși să se pronunțe partidele politice, societatea civilă, toți actorii implicați în acest proces și, în final, populația, cetățenii Republicii Moldova, să decidă care este soluția, formula cea mai bună. Modalitatea de alegere a președintelui se face în prezent pe prima formulă prin votul majoritar, 61 ( din 101 parlamentari -n.red.). Dacă se va face pe altă forumulă, îmi vine foarte greu să zic ce se va întâmpla fiindcă, iarăși, decide clasa politică de la Chișinău. Pentru mine, și sunt sigur că foarte mulți cetățeni, majoritatea absolută a cetățenilor Republicii Moldova, mult mai important este de a finaliza cât mai curând acest proces, fiindcă pierdem deja oportunitățile care au fost oferite. Sunt semnale deja că acest proces trebuie de finalizat și trebuie identificată formula corectă. Rămâne la latitudinea factorilor decizionali politici de acasă, de la Chișinău, să găsească formula cea mai corectă.
Cum decurge rezolvarea dosarului transnistrean și care sunt ultimele evoluții?
Din păcate, procesul de soluționare a chestiunii transnistriene merge destul de greu. Îmi vine foarte greu să zic conflict sau diferend deoarece aceste noțiuni nu întrunesc condițiile clasice care are un conflict. În relația între Chișinău și Tiraspol nu există un conflict la nivelul populației. La nivelul cetățeanului există o comunicare perfectă, mai mult este vorba de abordarea și comportamentul liderilor de acolo, cei care vin din regiunea transnistreană, cei care au o altă abordare și un comportament diferit de majoritate. Toate astea sunt lucruri regizate și este destul de clar. În cazul în care pentru a realiza un referendum liber ar fi altceva. Atunci când armata și serviciile speciale de acolo intervin evident că vom avea 99 de procente de cetățeni care votează „pentru“ (separarea teritoriul transnistrean -n.red.). Deja cifra ca atare este una mai mult decât suspectă. Chestiunea urmează a fi reglementată evident pentru cele două maluri ale Nistrului. Procesul decurge foarte anevoios deoarece există această confruntare geostrategică și geopolitică pentru regiunea în cauză. Este un fapt mai mult decât evident . Reluarea negocierilor oficiale de la 22 septembrie de la Moscova ar fi un semnal bun că ne mișcăm în direcția care ne-o dorim foarte mult, și anume a identificării soluțiilor, a formulei finale în relația dintre Chișinău și Tiraspol. Aș vrea să mă refer aici la abordările complementare, mă refer aici formatul „5+2“ fiindcă poziția noastră este fermă și clară, orice soluție de soluționare a chestiunii, orice soluție pentru chestiunea transnistreană urmează a fi adoptată exclusiv în formatul 5+2.
A consemnat Mădălin Necșuțu