Ziua Națională a României nu putea trezi decât patimi revanșarde în mintea unor „luptători pentru libertate”, așa cum este europarlamentarul Laszlo Tokes. Acesta a lansat un nou atac la adresa României care i-ar persecuta pe maghiarii din România, în timp ce țara noastră poate fi catalogată drept model de permisivitate a conservării identității naționale pentru toate cele 20 de minorități ce trăiesc pe teritoriul țării noastre. Acestea se bucură de un buget alocat de la Guvern de peste 15 milioane de euro și reprezentare în Parlament pentru fiecare minoritate în parte. Cu toate acestea, ajuns între timp vicepreședinte al PE, Tokes a făcut recurs la istorie, condamnând ieri încă o dată momentul Marii Uniri. „Dacă teritoriile ni s-au luat, măcar să ni se asigure pe aceste teritorii drepturile minoritare și autonomia națională, așa cum prevede chiar și Proclamația de la Alba Iulia din 1918! Departe de noi gândul ca, de Ziua Națională a României, să disputăm apartenența Transilvaniei, din contră, le dorim fraților noștri români sărbătoare frumoasă”, și-a încheiat el mesajul. De la venirea la putere a guvernului Orban, astfel de manifestări ale unor oficiali maghiari și a unor de etnie maghiară din România s-au intensificat iar condamnarea Tratatului de la Trianon a devenit un fel de laitmotiv.
Extremismul ține de foame
Măsurile economice slabe anti-criză luate de acest guvern de dreapta la care este afiliată și gruparea extremistă Jobbik au dus Ungaria în pragul falimentului iar acum cartea naționalistă estre folosită tot mai des de politicienii maghiari pentru a întoarce atenția opiniei publice de la problemele reale ale țării. Tokes menționează că, în urmă cu nouăzeci și unu de ani, încălcând principiul wilsonian al autodeterminării și fără să se consulte populația maghiară implicată, Transilvania și alte regiuni ale Ungariei „au fost rupte de țara mamă“, dar menționează că nu dorește, după scurgerea unui timp atât de îndelungat, să redeschidă vechi dispute istorice, teritoriale. „Însă trebuie să-mi ridic cuvântul în apărarea drepturilor umane și comunitare ale maghiarilor ajunși în țări străine împotriva voinței lor. Este inadmisibil și intolerabil ca Olivér Boldoghy și, cum este de așteptat, alți compatrioți ai săi, să fie privați de cetățenia slovacă și să fie expulzați de pe pământul lor natal, sudul Slovaciei (Felvidék) pentru faptul că își asumă în mod deschis identitatea maghiară. Este inadmisibil și intolerabil și faptul ca în Transilvania aparținând României, în țara noastră natală, la universitatea noastră, odinioară maghiară, din Târgu Mureș, noi maghiarii azi nu mai putem avea nici măcar secție maghiară de sine stătătoare”, mai arată în comunicatul fostului episcop reformat de Piatra Craiului, Laszlo Tokes, remis către agențiile române de presă.
Zi de doliu pentru maghiari
În 2010, mesajul lui Tokes a fost mult mai dur, el numind ziua de 1 decembrie „zi de doliu pentru maghiari“. „Intenția nostră bună, necondiționată, și solidaritatea nu ne pot face să uităm că ziua lor de bucurie reprezintă zi de doliu pentru noi, deoarece, acum 90 de ani, România Mare a fost făurită prin fragmentarea tragică a țării noastre maghiare strămoșești. Tocmai de aceea considerăm că este regretabil că România liberă, concepută în focul revoluției de la Timișoara (1989), în numele naționalismului statal tradițional, a ales o zi pentru sărbătoarea națională la a cărei sărbătorire noi, maghiarii din Transilvania, nu putem participa alături de frații noștri români, majoritari”, afirma Tokes la 1 decembrie 2010. Aceeași poziție a fost exprimată și de Partidului Civic Maghiar (PCM), aripă extremistă ce s-a desprins din UDMR și militează activ pentru autodeterminare totală pentru ungurii din România. Recent Și conducerea Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna a solicitat, în contextul apropierii zilei de 1 Decembrie, respectarea unor puncte din Proclamația de la Alba Iulia, printre care unul privind dreptul la autonomie, revendicând un „cămin pentru maghiarii din Transilvania“ și o „patrie pentru secuime“.
Dragoș Stănculescu
