România nu e nici în colaps , nici în haos și nici în prăpastie economică, așa cum acreditează ideea opoziția, cu sprijinul neprecupețit al unor canale tv mare iubitoare de scenarii sumbre. Potrivit datelor oficiale furnizate chiar de către Eurostat, instituție care nu poate fi bănuita de parti-pris-uri cu guvernul lui Emil Boc, oricât s-ar strădui liderii opoziției, România a înregistrat în trimestrul al treilea cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Mai mare decât în Franța, Germania și chiar decât în țările baltice care au înregistrat anul acesta performanțe notabile.
Cifrele privind evoluția produsului intern brut (PIB) în trimestrul al treilea au luat prin surprindere pe toată lumea, pe economiști, analiști și politicieni. Cei din Opoziție au fost chiar dezamăgiți și probabil de aceea nici nu și-au făcut timp în programul de declarații pentru a comenta datele oficiale ale Eurostat. Oricum ai calcula însă, cifrele Eurostat nu pot fi puse la îndoială – România a avut în trimestrul al treilea cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană. Creșterea de 1,8% împinge prognozele analiștilor pentru întregul an peste 2%, față de 1,5% estimarea oficială, după doi ani în care economia s-a luptat să iasă din recesiune.
Biroul de statistică al UE a revizuit ușor, datele prezentate anterior, când estima o creștere economică de 1,9%. Potrivit Eurostat, PIB-ul României a crescut în cel de-al treilea trimestru cu 1,8% față de trimestrul anterior, cel mai mare avans din UE.
La nivelul întregului bloc comunitar, economia a avansat cu 0,3% și cu 0,2% la nivelul zonei euro, față de trimestrul precedent. Spre comparație, cinci țări au înregistrat în trimestrul trei o contracție a economiei față de trimestrul anterior, respectiv Danemarca, Cipru, Portugalia, Olanda și Slovenia, cea mai mare consemnându-se în primele două țări, de 0,8%.
Potrivit Eurostat, economia Franței a crescut cu 0,4% față de trimestrul anterior, cea a Germaniei cu 0,5%, în timp ce economia Spaniei a stagnat.
Față de trimestrul trei din 2010, economia României a avansat cu 4,4%, a cincea creștere anuală din UE.
Cele mai mari creșteri ale PIB-ului față de aceeași perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Estonia (7,9%), Lituania (7,3%), și Letonia (5,3%).
Scăderi au fost consemnate în Danemarca, Grecia, Cipru, Portugalia și Slovenia, cea mai mare fiind în Grecia, de 5,2%.
La nivelul Uniunii Europene, economia s-a extins cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2010, în timp ce economia zonei euro a avansat tot cu 1,4%.
Mesaj pentru „analiștii dezorientați“
Pentru analiștii care nu mai prididesc în critici la adresa programului și strategiei guvernului Boc, președintele Traian Băsescu a transmis ieri un mesaj extrem de clar:
„Aș profita să-i rog pe cei care se consideră dezorientați. Mereu aud că nu avem un program, nu știm ce să facem… Îi rog pe domnii analiști care încă nu știu ce face țara lor să citească aceste documente pe care România și le-a asumat – Agenda 2020, pactul Europlus, Programul Național de Reformă și, aș spune, nu în ultimul rând, Pactul de Stabilitate al Uniunii Europene, la care România este parte“, a spus Traian Băsescu, în declarațiile de presă susținute la Palatul Cotroceni.
El a afirmat că aceste programe sunt documente care arată ce va face România prioritar în următorii ani.
„Dacă se uită și la programele finanțate din bani europeni vor înțelege că România are un program și un proiect pe care vrea să-l îndeplinească. Nu mai vorbim de modernizarea statului prin apariția noilor legislații“, a mai spus șeful statului.
Cifrele din trimestrul al treilea modifică în sus și prognozele pe întreg anul 2011
„Creșterea economică din trimestrul al treilea a fost peste așteptări. A fost o veste bună, dar perspectivele s-au deteriorat din cauza situației din Europa. Pentru tot anul, creșterea economică este de 2,5%, în condițiile în care estimările inițiale erau de 1,5%“, a declarat pentru „Curentul“ Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal.
Prognoza se bazează pe o performanța mai bună în industrie. „Chiar și în cazul unei cifre slabe în trimestrul al patrulea, creșterea economică nu poate fi mai mică de 2%“, a subliniat Dumitru.
În ceea ce privește 2012, estimările sunt mai rezervate din cauza problemelor din Europa .
„România a luat măsuri de austeritate pentru că trebuia să le ia. Le-a luat târziu, dar înaintea altora. Alte țări din Europa le iau acum. România le-a luat pentru că trebuia să pună stop politicii nesustenabile dusă înainte de criză“, a spus Dumitru.
Se consolidează ieșirea din recesiune
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spune că măsurile de ajustare pe care România a fost nevoită se le ia au împiedicat ieșirea mai devreme din recesiune
„România a fost împinsă de nevoi să ia măsuri de ajustare a bugetului și de ajustare a altor indicatori, dar aceste măsuri au fost necesare. Unele măsuri chiar au încetinit ieșirea din recesiune și ritmul de creștere din anumite sectoare“, a explicat reprezentantul BNR.
„Dar indiferent de rezultatele din trimestrul al patrulea, dacă punem cifrele unele peste altele, anul acesta România și-a consolidat ieșirea din recesiune“, subliniază Adrian Vasilescu.
Mai bine ca în 2008
Probabilitatea ca nivelul creșterii economice să atingă anul viitor ținta de 2% scade tocmai din cauza faptului că în acest an este consemnată o creștere mai mare a PIB decât cea estimată, iar fixarea unui deficit bugetar prudent indică acest risc, a declarat economistul-șef al BNR, Valentin Lazea.
„Vestea bună este că, pe primele trei trimestre ale acestui an, creșterea economică a fost mai mare decât cea prognozată. Vestea proastă este că tocmai datorită aceste creșteri mai mari de anul acesta, probabilitatea ca prognoza pentru 2012 să coincidă cu realitatea scade, în sensul că datorită acestei creșteri mai mari în acest an sunt șanse mai mici ca anul viitor să avem o creștere în jur de 2%. Tocmai de aceea cred că este un lucru pozitiv faptul că bugetul are ca țintă un deficit pe cash de 1,9% și 2,5% pe ESA, pentru că această rezervă de 0,5-0,6% până la un deficit de 2,5% pe cash și 3% pe ESA cred că este menit exact să acopere riscul unei creșteri economice mai mici anul viitor“, a spus Lazea.
Economistul-șef al BNR a arătat că, din punct de vedere al nivelului finanțelor publice și al băncilor, România se situează în prezent la un nivel mult mai bun decât în 2008.
La cea mai recentă evaluare a acordului cu FMI, autoritățile române și instituțiile financiare internaționale au menținut prognoza de creștere economică de 1,5% pentru acest an, dar au redus semnificativ estimarea pentru anul viitor, la circa 2%.
Băsescu: România plătește o factură grea a întârzierii deciziilor convingătoare în zona Euro
Președintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că România este în momentul de față „foarte afectată“ de situația din zona Euro. „România este în momentul de față foarte afectată de situația din zona Euro. În lunile de vară (…) CDS-ul nostru era la împrumuturi pe zece ani în jur de 200 de puncte, la un an împrumuturile erau cu sub 100 de puncte. Aceasta este prima de asigurare de împrumuturi, iar, în momentul de față, datorită neîncrederii generate de întârzierile pentru Grecia, de ce se întâmplă în Italia, CDS-ul României la credite pentru zece ani a depășit 450 și merge în sus cu toată zona. Deci suntem afectați. România plătește o factură grea a întârzierii deciziilor convingătoare în zona Euro“, a declarat Traian Băsescu.
Întrebat dacă întârzierea acestor decizii duce la afectarea populației României, Băsescu a răspuns afirmativ.
„Vă pot spune ce am făcut noi. Văzând ce se întâmplă, am forțat pentru un deficit de 1,9% și nu de 3%. Exact ca să ne împrumutăm mai puțin, pentru că deja orice dobândă peste 7% este extrem de costisitoare. Noi, în luna iunie, am împrumutat cu 5,2 – 5,3, iar acum dobânzile au ajuns la 7,8 – 8%, chiar peste 8. Avem același CDS cu Italia în momentul de față“, a adăugat șeful statului.
Iulia Nueleanu
