Paradoxal, încăpățânarea Olandei în legătură cu dosarul Schengen persistă, oficialii de la Haga fiind în continuare refractari în ceea ce privește aderarea României la acest spațiu. Cu toate că ține doar de bucătăria internă și nu este una acoperită de normele de drept internațional, această opoziție continuă să fie menținută în ciuda faptului că România este o piață extrem de importantă pentru comercializarea produselor olandeze, în special al celor perisabile precum flori, legume și fructe. Din punct de vedere economic, Olanda este unul dintre primii parteneri comerciali ai țării noastre. Nivelul investițiilor olandeze depășește 12 miliarde de euro iar numărul companiilor este de aproape 4.000. Numai anul trecut, în plină criză, investițiile companiilor olandeze în România au crescut cu circa 1,5 miliarde euro. În realitate, această poziție de blocare a României și Bulgariei la ușa Schengen nu vine numai ca rezultat al politicilor partidului PVV, condus de extremistul Geert Wilders. Responsabilitatea unor astfel de acțiuni este la fel de bine asumată și de ceilalți lideri ai coaliției de guvernare de Mark Rutte, liderul liberalilor dar și Maxime Verhagen, liderul creștin-democraților (CDA). Deși populismul părea a fi o politică depășită, abandonată parțial până și în România, promisiunile acestora de reformare internă cu orice sacrificiu nu este decât o politică menităsă ducă Olanda spre o serie de derapaje majore. Fie că este vorba de imagine în UE, fie din prisma propriilor interese economice.
Rocadă economică: Turcia peste Olanda
Într-un cadrul ușor inedit pentru astfel de declarații cu încărcătură puternică în materie de politică externă, președintele Băsescu a avut sâmbătă o poziție extrem de tranșantă vizavi de deciziile vitoare ale Olandei pe chestiunea Schengen. Aflat la cumpărături, Băsescu a declarat cu câteva pungi de cumpărături în brațe, că de acum încolo va continua boicotarea produselor olandeze care se vând în supermarketurile românești. „Au crescut și mai ales la zarzavaturi. Nu mai sunt zarzavaturi românești. Trebuie să recunosc că am evitat cât am putut zarzavaturile olandeze. Am preferat să cumpăr turcești și spaniole, dacă tot nu sunt românești. Și cred că este bine să nu cumpărăm zarzavaturi olandeze”, a declarat Băsescu. Dacă ar fi să analizăm și să decriptăm discursul diplomatic pentru prietenii olandezi, ceea ce a vrut președintele să spună este un avertisment pentru ce va urma după așa-numitul Război al Lalelor. Adică, unul extins și pe zona legumelor. Acest fapt va alimenta un consum al unor astfel de produs din state non-UE, președintele nominalizând aici Turcia, stat care poate asigura la fel de bine piața românească și țară în care liderul de la Cotroceni merge astăzi, cel mai probabil pentru a semna un parteneriat strategic de mult așteptat cu Ankara. Totodată, Traian Băsescu nu se va afla astăzi în România pentru a primi scrisorile de acreditare ale viitorului ambasador al Olandei în România, Johannes Hendrik Mattheus Van Bonzel, fost diplomat în Costa Rica, acolo unde Olanda a fost recent implicată într-un scandal similar privind exportul de banane din această zonă. Primirea acestuia îi va reveni secretarului de stat în MAE, Bogdan Aurescu. Astfel, corelarea dintre declarațiile de mai sus și vizitele președintelui ar trebui interpretară ca atare de Olanda care riscă să creeze un efect de domino pe o piață de circa 20 de milioane de consumatori. ?ê?£i asta numai în România care ar mai putea angrena în acest boicot și Bulgaria, stat care numără la rândul său circa șapte milioane de oameni.
Corupție vs. legalizare de droguri și prostituție
Întors de Consiliul de Iarnă, președintele a avut la finele săptămânii trecute o poziție extrem de acidă la adresa Olandei. „Dacă vă uitați în concluzii, chiar dacă Olanda își menține poziția, vă pot spune că toate intervențiile care au fost, au fost împotriva poziției Olandei, a subliniat inclusiv președintele Comisiei Europene, a arătat că România și Bulgaria au respectat legea și Tratatul. Cel care nu respectă Tratatul este Olanda, lucru pe care l-a spus și președinte Consiliului și alți membri ai Consiliului. Este un abuz al Olandei”, a spus Băsescu. Făcând o scurtă paralelă, președintele a mai spus că mai multe fenomene grave precum consumul de droguri și prostituția au fost legalizate în Olanda, în timp ce România încearcă să ia măsuri împotriva corupției din vămi. „Acum hai să o discutăm între noi: România are Albița, Olanda are Roterdam, da? Îmi pare rău, nu Albița este poarta de intrare a țigărilor, a alcoolului a drogurilor de contrabandă și nu România din neputință a legalizat prostituția. Nu România din neputință a legalizat consumul de doguri”, a concluzionat Băsescu.
Shangen, pe agenda JAI
Televiziunea publică din Bulgaria a relatat, ieri, despre existența unui proiect de recomandare privind aderarea României și Bulgariei la Schengen pe 25 martie 2012, inițial doar cu frontierele aeriană și maritimă. Documentul urmează să fie discutat în cursul Consiliului JAI din 14 decembrie. Potrivit proiectului de recomandare, frontierele terestre ale celor două state ar urma să fie incluse în Spațiul Schengen cel târziu la 31 iulie 2012.
Mădălin Necșuțu
