Convorbire cu prof. dr. Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române, director onorific al Institutului de virusologie "Șt. S. Nicolau", al Academiei Române
– De curând, la Editura Academiei Române, a apărut lucrarea dvs. "Gripa. Studiu critic". Dedicați această carte academicianului Nicolae Cajal, care a fost ani buni director al Institutului de Virusologie "Șt. S. Nicolau" al Academiei Române, unde sunteți director onorific. Vă propun să discutăm despre gripă, cumva preventiv, fiindcă nu e încă sezonul, dar se apropie. Ce factori determină caracterul sezonier al gripei?
– În zonele temperate, gripa determină epidemii în sezonul rece, la noi în țară în noiembrie-martie. În afara acestui interval, infecțiile respiratorii acute sunt cauzate de alte virusuri. Rezervorul de virusuri este la tropice, de unde tulpinile diseminează la nord și la sud. Variațiile sezoniere sunt determinate de factori climatici (temperatură, umiditate, radiație solară etc.), factori sociali (aglomerații, transport internațional) și factori biologici (vârsta, boli cronice, vaccinare etc.). Un rol important în transmiterea gripei îl au școlarii mici, datorită susceptibilității mari și eliminării îndelungate a virusului, care începe înainte de debutul bolii și continuă în convalescență, uneori chiar două săptămâni. La bolnavi, vârful eliminării virusului corespunde cu vârful curbei febrile și este proporțional cu severitatea simptomelor.
– S-a discutat mult despre gripa aviară. Cât de mare este pericolul acestei gripe și cum poate fi evitat?
– Unele virusuri gripale (de tip A) infectează atât omul, cât și animalele (păsări, porci, cai etc.). Pe la sfârșitul anului 2005, tulpinile aviare de tip A/H5N1 și-au crescut virulența atât la păsări, cât și la alte mamifere, încât a apărut iminența unei pandemii umane. Pandemia indică un număr mult mai mare de bolnavi diagnosticați qvasisimultan pe un areal mai extins. Cazurile de infecție la om au apărut la contactul cu păsările infectate și unele forme clinice au fost letale. Tulpini H5N1 înalt patogene au fost izolate de la păsări migratoare sau domestice și în România. Diseminarea panzootiei către Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa a impus organizațiilor internaționale și guvernelor revizuirea planurilor de prevenire și control a gripei. Chiar dacă riscul contaminării omului este mic, pierderile uriașe suferite în industria avicolă justifică implementarea unor măsuri excepționale. Practica țărilor care au trecut prin asemenea epizootii a demonstrat că stoparea gripei este posibilă prin corectarea acțiunilor umane.
– Pe scurt, care sunt concluziile cercetărilor?
– O să le iau în ordine: păsările migratoare asigură diseminarea rapidă și greu de controlat a epizootiei; rațele, găinile și alte specii de păsări pot excreta mari cantități de virus chiar în absența semnelor de boală; creșterea simultană a diferitor specii de păsări în aceeași gospodărie sau fermă favorizează transmiterea tulpinilor H5N1 la om; creșterea liberă a păsărilor domestice care pot veni în contact cu cele migratoare întreține focarele de gripă aviară și determină pierderi economice greu de prognozat; a crescut frecvența îmbolnăvirilor la om cu tulpini aviare și există chiar suspiciunea transmiterii lor interumane.
– Care sunt recomandările? Pentru că experiența prin care am trecut a generat o anume anxietate.
– Reținerea în aplicarea recomandărilor făcute se datorează lipsei de educație și este întâlnită, din păcate, chiar la unii specialiști. În ceea ce privește măsurile, ele trebuie să fie gradate în funcție de existența potențialului zoonotic, de existența unor cazuri umane izolate, de probarea transmiterii interumane incidentale sau susținute. Pentru fiecare etapă sunt preconizate măsuri generale și în relație directă cu sursele de infecție. Cele generale țin de regulile comune de igienă, iar cele specifice sunt, în ordinea eficienței: vaccinarea, medicamentele antivirale sau, în sezonul epidemic, măsuri de distanțare socială. În cazul concret al pericolului pandemiei cu tulpini H5N1, se recurge la biosecurizarea fermelor de păsări și la protecția personalului sanitar-veterinar.
– Care ar fi consecințele unei pandemii gripale și ce se poate face pentru a le diminua?
– Impactul economic ar fi considerabil dacă ținem seama de toate măsurile care trebuie luate și de aceea cooperarea întregii populații este necesară. Încă din anii '80, în Europa a fost stabilită o rețea de centre naționale de supraveghere clinică și virusologică a infecțiilor gripale, dezvoltată ulterior cu participarea a 25 de țări în actualul proiect finanțat de UE – European Influenza Surveillance Scheme EISS (www.eiss.org.). România participă la acest program din 1992. EISS combină datele clinice și virusologice de la aceiași bolnavi și stabilește tulpinile circulante prevalente. Datele servesc și OMS-ului pentru recomandarea tulpinilor ce urmează a fi incluse în vaccinurile anului care urmează. Anul acesta asistăm la o situație inedită. Toate cele trei componente ale vaccinului gripal pentru 2008-2009 sunt noi și similare în cele două emisfere, deci vaccinul din anul trecut nu mai induce protecția dorită.
– Cât de necesară este vaccinarea antigripală?
– Din păcate, s-a insistat atât de mult asupra grupelor de risc (bătrâni, copii, bolnavi cronici etc.) încât se consideră că vaccinarea nu e atât de necesară și pentru populație în ansamblu. Anual, capacitatea mondială de producție a vaccinului gripal trivalent este cam de 300 milioane de doze și este asigurată de câteva țări. Se produc vaccinuri pentru uz propriu și în România, Ungaria și Rusia. Au fost preparate și vaccinuri pentru imunizarea păsărilor împotriva H5N1 și, mai mult, a fost testat pe om și un vaccin anti-gripă aviară.
– Mulți dintre cei care nu se vaccinează folosesc medicamente antigripale. Cât sunt de eficiente?
– Efectul lor este evident în scurtarea perioadei simptomatice și reducerea complicațiilor, mai ales la cei vulnerabili. Trebuie spus, totuși, că virusurile devin repede rezistente la aceste medicamente și efectul lor se diminuează.
– Care este contribuția cercetătorilor români în acest domeniu?
– Foarte tranșant spus, a existat o experiență valoroasă datorată unor cercetători competenți, dar care nu au primit suportul necesar din partea autorităților. Este tot mai dificil ca numai câteva persoane să asigure expertiza în supraveghere, diagnostic, prepararea vaccinului, relații internaționale etc. Săptămânal, OMS sau Oficiul Internațional pentru Epizootii solicită rapoarte care constituie aportul României la Rețeaua Mondială Antigripală FluNet. Acest efort aduce țării reactivi pentru diagnostic și accesul la bazele de date epidemiologice. Fără o susținere consistentă vom pierde aceste surse, cum am pierdut zeci de cercetători formați la noi care lucrează acum în străinătate.
