Isărescu: Se vor face mai multe autostrăzi cu deficit strucural de 0,5% decât înainte

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu apreciază că în condițiile unei reguli fiscale stricte care să limiteze deficitul structural la 0,5% din PIB se vor construi mai multe autostrăzi decât în anii în care deficitul a fost de 10% din PIB, dar banii erau risipiți pe alte cheltuieli decât investiții.
"Cred că nici n-am înțeles bine noi românii cam cum va funcționa regula asta. Ne certăm în continuare pe alte drăcii, că de ce 3%, că trebuie să facem autostrăzi… O să vedeți că se vor face autostrăzi cu deficit structural de 0,5% mai mult decât s-au făcut cu deficite structurale de 10% din PIB, pentru că acelea s-au dus în altă parte, nu în investiții", a spus Isărescu, citat de Mediafax.
Eguvernatorul BNR a arătat că deficitele structurale sunt o oglindă mai bună a cheltuielilor statului, dar a atras atenția că vor fi foarte multe discuții pe marginea acestui indicator, mult mai greu de calculat și definit neunitar de economiști.
"Într-o perioadă de recesiune 0,5% poate să însemne 3% deficit bugetar, deci te lasă să te duci. Într-o perioadă de creștere economică, mai ales una de supraîncălzire, deficitul structural de 0,5% poate să însemne surplus bugetar", a atras atenția Isărescu.
El a arătat că în toate rapoartele și dezbaterile de la nivelul UE se vorbește în ultimul timp exclusiv de creșterea economică sustenabilă, termen suprauzitat de banca centrală în ultimii ani, ceea ce sugerează că economiile europene se dezic de "focurile de paie, mai ales cele electorale", adică de creșterea economică exclusiv pe bază de consum, care asigură un avânt temporar, de un an, un an și jumătate. "Creșterea economică bazată pe export nu prea e electorală, înseamnă muncă, înseamnă performanță, trebuie să mai și încasezi, se pierd alegerile pe creștere economică bazată pe exporturi. În anul 2000 s-au pierdut alegerile cu brio pe creștere economică bazată pe exporturi", a adăugat guvernatorul BNR.
Șefii de stat sau de guvern din UE au convenit joi și vineri, la Bruxelles, o serie de măsuri care vizează consolidarea guvernanței fiscale și coordonarea politicilor economice pe termen lung, respectiv întărirea mecanismelor de urgență ale zonei euro și finanțarea FMI cu 200 miliarde euro pentru a încerca să abordeze tensiunile imediate cauzate de criză.