Moscova se folosește de crizele în relația sa cu Washingtonul pentru a crea nesiguranță în Europa și a-i face pe europeni să se simtă stânjeniți din cauza percepției că Statele Unite au influențat Rusia să acționeze în acest fel, comentează agenția de analiză STRATFOR.
Însă indiferent câte crize SUA-Rusia vrea Moscova, aceasta nu caută o rupere a relațiilor între cele două puteri, ci urmărește să influențeze relațiile dintre americani și europeni, precizează agenția.
Există semnale că Europa Centrală devine tot mai nervoasă, mai ales după ce președintele rus Dmitri Medvedev a anunțat noua strategie de apărare. În lipsa unui răspuns al SUA la consolidarea poziției agresive ruse, numeroși europeni se întreabă dacă Washingtonul nu cumva plănuiește să tempereze pe termen scurt relația cu Europa Centrală și de Est, în schimbul păstrării liniilor de aprovizionare către Afganistan via Rusia.
Pe de altă parte, anunțul Poloniei de săptămâna trecută potrivit căruia Varșovia ar fi deschisă la negocieri cu Moscova pe tema apărării antirachetă, chiar dacă într-un alt sistem, din care să facă parte și Cehia, poate fi interpretat nu în sensul că Europa Centrală vrea o ameliorare a relațiilor cu Rusia, ci că aceste două foste partenere ale SUA în cadrul scutului antirachetă doresc să își delimiteze relația cu Washingtonul.
Dar în contextul apariției tot mai multor posibilități ca Rusia să escaladeze tensiunile cu SUA, Moscova trebuie să evite o criză majoră sau o ruptură. Dacă va insista să îi facă pe europeni să se simtă stânjeniți, ar putea să provoace un răspuns puternic din partea acestora împotriva sa și o "unificare unilaterală" cu Statele Unite în problemele de securitate regională. Astfel, Moscova trebuie să își execute strategia cu precizie, pentru a menține Washingtonul prins între numeroasele angajamente și dezechilibrarea Europei, o acțiune complexă pentru Kremlin.
În ultimele luni, tensiunile din relațile celor două mari puteri s-au amplificat, pe fondul unor probleme mai vechi, între care sistemul de apărarea antirachetă (BMD) și aprovizionarea trupelor din Afganistan. O altă criză pare să vizeze aderarea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC).
Planul american al unui sistem de apărare antirachetă în Europa este o veche sursă de tensiuni. Washingtonul argumentează că acesta vizează amenințări din partea Iranului, însă instalațiile din România și Polonia urmează să fie operaționale după 2015, respectiv 2018. Până atunci, crede Rusia, SUA își vor rezolva problemele cu Iranul. Astfel, Moscova percepe această strategie americană mai degrabă ca vizând-o pe ea și nu Tehranul, problema fiind prezența fizică a americanilor în cele două țări UE de la frontiera fostei Uniuni Sovietice, o regiune în care Rusia recapătă influență.
De asemenea, legislația americană conține o prevedere din perioada sovietică, numită Amendamentul Jackson-Vanik, care blochează relațiile cu anumite țări care încalcă drepturile omului. Deși viza fosta Uniune Sovietică, legea a continuat să fie aplicată Rusiei, fiecare președinte american limitându-i prevederile din 1992 încoace. Cum numai Congresul o poate abroga, până atunci SUA nu pot recunoaște Rusia ca membru OMC.
Olga Dumitrescu
