Calitatea activelor din sistemul bancar românesc este slabă și s-ar putea înrăutăți anul următor, trend comun în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, în contextul impactului crizei din zona euro, reiese dintr-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch.
Degradarea în continuare a calității activelor în Bulgaria, România și Croația, fără o consolidare a capitalului, ar putea duce la revizuirea perspectivei sectoarelor bancare din aceste țări de la stabilă la negativă. În prezent, doar Ungaria și Slovenia au perspectivă negativă.
Calitatea activelor s-a aflat în acest an pe un trend negativ în majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est, din cauza creșterii lente a economiei și a șomajului (Bulgaria, România, Polonia, Cehia și Slovacia).
În Ungaria, România și parțial Polonia acest trend a fost exacerbat de deprecierea monedelor locale. Expunerea pe sectorul spațiilor comerciale a fost o problemă în aproape toată regiunea. Fitch se așteaptă ca ponderea creditelor neperformante în portofoliul total de împrumuturi să atingă maximul cel mai târziu anul următor. Din cauza încetinirii economice din zona euro, și în consecință în Europa Centrală și de Est, Fitch se așteaptă ca împrumuturile neperformante să continue să crească anul următor. În plus, o agravare a crizei în uniunea monetară ar conduce la o deteriorare mai puternică a trendurilor calității activelor în Europa Centrală și de Est.
Perspectiva comună a sectorului bancar din regiune rămâne stabilă, dar este afectată de încetinirea creșterii economice, înrăutățirea calității activelor și eventuale probleme de finanțare. Riscurile sunt mai mari în Slovenia și Ungaria. În Bulgaria, România și Croația trendurile negative s-au menținut, însă cele trei țări își păstrează o anumită flexibilitate în a absorbi șocuri. Pentru băncile din Polonia, Cehia și Slovacia, perspectiva stabilă reflectă o situație mai bună a activelor, finanțării și rezultatelor.
Fitch evaluează calitatea sectorului bancar din România cu rating "D", pe o scară de la "A" (cea mai ridicată) la "E" (cea mai scăzută), la fel ca alte patru țări din totalul celor opt analizate. Polonia, Cehia și Slovacia au toate calificativul "C".
Industria bancară românească are un rating de viabilitate de "bb", reprezentând media calificativelor băncilor de pe piața locală. Ratingul de viabilitate este atribuit băncilor pentru a clarifica sursa solidității financiare a acestora. Acest calificativ exclude sprijinul extraordinar care ar putea proveni din afara băncii, ca și potențialul beneficiu adus de măsuri extraordinare, inclusiv restructurarea datoriilor.
Chiar dacă se așteaptă la o înrăutățire a calității activelor anul următor în România, Fitch anticipează o menținere a trendurilor în privința profitabilității, capitalizării și finanțării. În timp ce activele și profitabilitatea se află la un nivel slab, sectorul bancar românesc are capitalizare și finanțare medii.
Fitch se așteaptă ca băncile-mamă ale instituțiilor de credit din Europa de Est să retragă gradual finanțarea acolo unde lichiditatea subsidiarelor va permite și nu au planuri de extindere. Finanțarea va deveni, probabil, mai scumpă, odată cu transmiterea unor costuri mai ridicate ale gruprilor-mamă, în timp ce accesul la fonduri de pe piețe rămâne limitat, iar competiția pentru depozite crește. Această situație va restricționa creșterea creditării și marjele, mai ales în țările cu dependență mai ridicată de finanțare externă, precum Ungaria, România și Slovenia.
Retragerea finanțărilor a fost redusă până în prezent și limitată la unele subsidiare ale băncilor elene din Bulgaria, respectiv la o ajustare moderată în Ungaria.
Marile grupuri bancare active în regiune, între care cele mai importante sunt UniCredit, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Intesa Sanpaolo și Société Générale, își vor menține în mare parte prezența în regiune și își vor susține subsidiarele, dacă va fi necesar, însă vor distribui mai strict capital și finanțare, se arată în raport. Băncile mai mici ar putea lua în calcul eventuale retrageri din regiune, dar vânzările de active, chiar și pe piețe mai atractive, va fi dificilă fără o eventuală calmare a crizei financiare. Ratingurile pe termen lung reflectă sprijinul potențial din partea grupurilor-mamă.
Totuși, în cazurile României și Bulgariei, (ambele cu rating "BBB-"), calificativele pe termen lung ale băncilor sunt de obicei la plafonul ratingului suveran, ia perspectiva o reflectă pe cea a țării.
Fitch reamintește că cel mai ridicat potențial de fuziuni și achiziții există în Polonia (din cauza consolidării reduse și a prezenței unor grupuri bancare cu dificultăți), Bulgaria și România (dacă băncile elene se decid să se retragă), respectiv Slovenia (din cauza prezenței slabe a grupurilor străine și a capacității slabe a unor acționari de a oferi sprijin).
O agravare puternică a crizei datoriilor suverane, însoțită de recesiune, ar putea conduce la retrogradări pentru băncile din Europa Centrală și de Est, întrucât ratingurile grupurilor-mamă s-ar afla de asemenea sub presiune. Calificativele de viabilitate ar fi reduse, întrucât economiile din Europa Emergentă ar fi lovite de declinul cererii de export, probleme la accesarea de finanțare și deprecierea monedelor.
Băncile din regiune au o expunere directă foarte redusă față de periferia zonei euro. În consecință, analiștii Fitch sunt mai îngrijorați de eventualul impact al unor efecte de rundă a doua ale crizei din zona euro. Două dintre acestea, calitatea activelor și disponibilitatea finanțării, ar putea avea anul următor cel mai puternic impact în regiune.
