România la mâna partipris-urilor olandeze
Poziția neargumentată a Olandei în privința Schengen a născut multe controverse în Uniunea Europeană vizavi de respectarea tratatelor internaționale. Un ghem de minciuni combinat cu scepticism a învăluit acest dosar extrem de important care ar putea precedente periculoase și ar putea totodată deschide calea abuzurilor statelor mai egale din UE față de membrii mai noi. Dacă inițial se vorbea de standarde tehnice de care România s-a achitat de altfel cu succes, treptat dosarul a fost mutat în sfera interpretărilor politice pentru a fi aruncat în cele din urmă pe zona justiției. În acest registru se poate înscrie și declarații recente ale purtătorului de cuvânt al ministrului olandez de Interne, Eijk van der Sande, potrivit cărora nu numai Olanda se opune aderării României la spațiul Schengen, ci mai sunt și alte state, fără însă a nominaliza vreunul dintre acestea.
Oficialul de la Haga a confirmat faptul că Olanda a găsit un nou tertip de a amâna această chestiuni prin așteptarea a cel puțin două rapoarte favorabile pe justiție din partea Comisiei Europene. Aceste documente vor apărarea la mijlocul iernii și în vara lui 2012. De asemenea, olandezii și-au făcut deja un obicei în a deroba de responsabilitate, plimbând România de la Ana la Caiafa. „Nu este raportul nostru, dacă vreți un răspuns trebuie să vă adresați CE, trebuie să-i întrebați pe cei care scriu raportul“, a declarat Eijk van der Sander, purtător de cuvânt la Ministerul olandez de Interne, întrebat dacă achitarea – chiar dacă nu este vorba de o decizie finală – a lui Adrian Năstase în cazul Tamara ar putea influența negativ următorul raport MCV. „Pentru Olanda este imperativ să existe un raport pozitiv în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a crimei organizate, astfel încât pe baza raportului MCV să avem încredere în schimbările din România și să facem un pas înainte în ceea ce privește procesul de aderare la Schengen“, a mai spus van der Sander, adăugând că „raportul va fi un argument important și în cadrul discuțiilor cu Parlamentul olandez. Pentru că și Parlamentul olandez se opune foarte mult în acest moment la aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen din cauza ultimelor rapoarte negative.
Schimbarea schimbării
După ce inițial au spus că vor să vadă condamnări în mari cazuri de corupție din România, guvernanații olandezi merg mai nou pe evaluarea de durată a implementării unor măsuri de reformă în domeniul justiției din România. „Sustenabil înseamnă nu numai schimbări ireversibile, ci schimbări care să producă efecte. Spre exemplu, știu că aveți judecători noi, dar sunt încă lipsiți de experiență, or asta e o problemă. Aveți nevoie să faceți pasul următor, să vă asigurați că acești judecători sunt și experimentați. Lupta împotriva corupției și a crimei organizate nu este doar despre judecarea oamenilor corupți, fără să faceți nimic împotriva fenomenului corupției. Persoanele corupte trebuie judecate, dar în același timp trebuie să vă asigurați că astfel de lucruri nu se vor mai întâmpla în viitor“, a explicat purtătorul de cuvânt olandez, care a reamintit că țara sa va lua o decizie în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei după două rapoarte favorabile. „Va fi un raport în februarie sau în martie, apoi unul în vară, care va fi un round-up al acestor cinci ani. Dacă aceste rapoarte vor fi pozitive, putem privi înainte“, a precizat van der Sander. Cu alte cuvinte, Olanda nu va lua nicio decizie mai devreme de jumătatea anului viitor, nici măcar în privința aderării în trepte, varianta acceptată în unanimitate în rândul celorlalte statelor membre.
Opozanții fără nume
Pentru a nu părea singurul stat care face abuz de dreptul său de veto, oficialul olandez a mai vorbit despre existența și a altor state care s-ar opune aderării României și Bulgariei la acest spațiu, cu toate că nu a vrut să nominalizeze concret vreunul. „Nu este adevărat. ?ê?£i alte țări se opun unei aderări depline la Schengen. A existat în vară un compromis privind aderarea în etape. Dar nu a fost doar Olanda care s-a opus aderării. Nu este adevărat că suntem singurii. Suntem doar singurii care spun nu chiar și unei aderări parțiale, dar sunt mai multe țări care se opun unei aderări complete a României și Bulgariei la Spațiul Schengen“, a spus van der Sander. El a mai adăugat că întreg spectrul politic olandez este unit pe această poziție anti-Schengen.
Raportări subiective
Întors din Olanda, acolo unde a făcut o vizită de lucru pentru a se întâlni cu mai multe oficialități olandeze, vicepreședintele Senatului, Cristian Diaconescu a dat de înțeles pe saitul personal că Olanda nu cunoaște foarte bine realitățile din România și singurul instrument la care se raportează în ceea ce privește reforma în justiție de la București rămân rapoartele întocmite în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Acestă situație se datorează în parte și diplomației de la București care este destul de sterilă și nu are o viziune de abordare în ceea ce privește nordul și vestul Europei pe palierul de lobby politic, ci în ultimii ani a fost direcționată spre o deschidere economică pe zonele de Răsărit. Ca măsuri de refacere a acestei realități, Diaconescu le-a propus partenerilor olandezi o serie de măsuri de o mai bună cunoaștere la nivel bilateral. „Tot la Haga am reușit împreună cu interlocutorii mei să distingem două cai de grăbire a unei decizii favorabile României pe tema accederii în spațiul Schengen – prima ar fi invitarea de către București a unei echipe de evaluare bilaterala româno – olandeză pe domeniile vizate, lupta împotriva corupției și reforma sistemului juridic din țara noastră, iar a doua cale – ar fi angajarea Parlamentului României într-o declarație comună a celor două Camere pentru susținerea reformelor din sistemul juridic românesc și reconfirmarea sprijinului politic pentru instituțiile care fac obiectul evaluării din MCV.
Ambele căi de dialog politic pot determina Ministerul de Externe de la Haga pentru propunerea unui raport favorabil către Parlamentul olandez”, scrie Diaconescu referitor la soluțiile găsite în urma vizitei sale de la Haga.
Mădălin Necșuțu
