Nu de puține ori, profesorii, directorii de școli și părinții elevilor au rămas uimiți de "sumele" enorme pe care ministrul Educației, Cristian Adomniței, le-a prezentat drept "bani investiți în infrastructură". "Din păcate, situația jalnică a multor școli, din mediul rural mai ales, faptul că 9.000 de școli încă nu au autorizație de funcționare, în principal din lipsa apei curente și a toaletelor aflate în fundul curții, ridică semne de întrebare asupra eficienței cheltuirii acestor bani. Un audit extern, făcut de persoane din afara sistemului de învățământ, audit refuzat cu încăpățânare de autoritățile din Ministerul Educației, lasă să planeze mari semne de întrebare asupra oportunității și legalității cheltuirii acestor fonduri", este de părere prof. Ștefan Vlaston, președinte Edu Cer. Într-adevăr "celebru" este cazul toaletei elevilor care a costat nici mai mult nici mai puțin de … cinci miliarde de lei. Și dacă părinții sunt obligați să-și trimită copiii în unități școlare insalubre sau, în caz contrar, să scoată bani din buzunar pentru curățenie,
O altă problemă "arzătoare" a învățământului românesc este cea a efectivului de elevi în clase și a programei supraîncărcate.
Maxim 25 de elevi în clasă – visul din birou
În nenumărate rânduri, reprezentanții Ministerului Educației au promis, din birourile lor, că efectivul elevilor în clase se va reduce la 25. Acest lucru nu s-a întâmplat nici în acest an școlar din cauza lipsei de spațiu din școli sau a "oamenilor" de la catedră. Mai mult decât atât, tinerii s-au transformat în adevărate"mașini de memorat". "Avem același curriculum încărcat și neadecvat la piața muncii, aceleași metode pedagogice și practici învechite, caracterul învățământului este tot informativ și axat pe reproducere", susține Ștefan Vlaston. Abandonul școlar a crescut, este dublu comparativ cu 2001, în special din cauza sărăciei: "Copiii provenind din familii sărace refac destinul tragic al părinților. Nu se știe de ce programele de asistență socială nu își ating obiectivele pentru care au fost inițiate, dacă ajutoarele sociale ajung, într-adevăr, la cei în nevoie. Aproximativ 26% din populația de etnie rromă este analfabetă". Mai mult decât atât, doar 25% dintre elevii din mediul rural fac studii liceale și "numai 2% ajung să parcurgă studii universitare". Una dintre cauze ar fi lipsa personalului didactic calificat din școlile situate în mediul rural. Cât despre tezele unice, în opinia profesorului Ștefan Vlaston, au condus la o bulversare a valorilor, "la situația în care 34% dintre elevii de clasa a VIII-a pot fi considerați genii, obținând la teza de matematică note între opt și zece".
