Noi abordări, proiecte și speranțe
Convorbire cu acad. Constantin Popa, coordonator al Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, sub egida Academiei Române
– Organizată sub egida Academiei Române, cea de a XI-a Conferință națională cu participare internațională de Stroke, accident vascular cerebral (AVC), a reunit peste o mie de participanți, neurologi, dar și cardiologi, diabetologi s.a. A fost pusă în discuție o amplă tematică din care amintesc: aspectele clinice, diagnostic, factori de risc, neuroprotecție și neuroplasticitatea, recuperare și reabilitare. Cum această conferință are un caracter anual, care sunt elementele noi?
– Anul acesta am participat și la Conferința Europeană de Stroke de la Nisa și Congresul mondial de Stroke de la Viena, unde s-au conturat prioritățile din acest domeniu și au fost prezentate noile cercetări de genetică și biologie moleculară, ca și în interpretarea studiilor clinice. Conferința de la București a fost una de înaltă ținută științifică, în care, pe baza noilor achiziții din științele neurologice, am căutat să vedem ce se poate face în condițiile specifice de la noi. În linii generale, au fost puse în discuție două aspecte principale: ce s-a realizat de anul trecut până acum în faza acută a AVC, când bolnavul poate muri sau rămâne invalid pe viață, și ce se poate face ca aceste accidente să fie prevenite.
– Ce a adus nou Conferința în legătură cu tratamentul AVC în faza acută?
– S-a discutat despre experiența românească, unică în Europa, în legătură cu tratamentul fibrinolitic, prin care se distruge cheagul de pe vasele ce duc sângele la creier cu ajutorul unui medicament, rt-PA. Condiția este ca bolnavul să ajungă la spital în primele trei ore de la debut și spitalul să fie dotat cu un tomograf sau un RMN pentru a se vedea dacă este un infarct cerebral și nu hemoragie. Rezultatele sunt promițătoare, ducând la scăderea mortalității și morbidității cu câteva procente. Au mai fost introduse metode noi cum este embolectomia, scoaterea cheagului cu un cateter introdus pe arteră, și bolnavul poate fi salvat tot în această fereastră terapeutică. O altă nouă metodă folosește ultrasunetele, prin examenul Doppler, atât pentru testarea ocluziei arteriale, cât și pentru distrugerea trombusului. Avem o experiență bună și în aplicarea unei metode de decompresie cerebrală neurochirurgicală în cazuri disperate. Cercetările publicate au ajuns la concluzia că "fereastra" terapeutică poate fi prelungită la 4 ore și jumătate.
– A fost și o secțiune de neurocardiologie, o disciplină a viitorului.
– Am dezbătut cu cardiologii interferențele între creier și inimă în fază acută a AVC, știind că o pătrime din accidentele cerebrale sunt date de bolile cardiace, dar sunt și leziuni cardiace induse de o leziune cerebrală, domeniu în care am lucrat douăzeci de ani. Neurocardiologia poate rezolva și probleme grave în leziunile mixte (leziune cardiacă și cerebrală în același timp) cu o metodologie specială în unitățile de urgență neurovasculară, de Stroke. Dificultatea constă în formarea specialiștilor în acest domeniu al vasculologiei.
– Au fost discutate și aspecte de cercetare fundamentală, ca neuroprotecție și neuroplasticitate. Cu ce speranțe?
– Neuroplasticitatea și neuroprotecția sunt elementele de răspuns ale creierului care a rămas intact sau parțial afectat după AVC, în acea zonă de penumbră. Ne interesează ce se întâmplă în creier și, experimental, există posibilitatea refacerii celulelor nervoase în procent de 70-80%, însă, din păcate, nu se pot reproduce la om. E important pentru viitor deoarece poate duce la sintetizarea unor substanțe noi fără risc terapeutic.
– Abordând al doilea aspect, care sunt modalitățile de prevenție?
– Ele se referă la factorii de risc precum cel familial care nu poate fi influențat, însă nu reprezintă o fatalitate, putând fi influențat dacă e cunoscut. Alți factori de risc sunt cei cunoscuți, hipertensiunea, fumatul, excesul de alcool, diabetul, obezitatea s.a. A apărut noțiunea de factor de risc global care include stresul, sindromul metabolic, factorii de mediu care contribuie la producerea acestor accidente vasculare cerebrale ce sunt cu atât mai importante cu cât durata de viață a individului crește. Se afirmă că acest factor global poate să nu spună nimic sau poate spune tot. Eu cred că spune tot, ceea ce ne obligă să luăm în seamă toți factorii pentru a preveni apariția accidentului vascular cerebral. Din păcate, în România se vorbește mai mult de profilaxia secundară, adică prevenirea apariției unui al doilea accident vascular cerebral, ceea ce înseamnă recuperare motorie, de limbaj, psihică, cognitivă s.a., care e mai costisitoare decât tratamentul în acut. De mai bine de douăzeci de ani se fac orientări anuale de către comitete de experți și, pe plan european, se editează un ghid pe baza studiilor clinice. În ce ne privește, în fiecare an, elaborăm un Ghid cu privire la managementul accidentului vascular cerebral ischemic și a atacului ischemic tranzitor prin care specialiștii sunt încunoștințați de tot ceea ce se aplică în Europa și s-a dovedit eficient. Este și o măsură coercitivă care îl obligă pe medic să facă ce este mai potrivit din punct de vedere patogenic și nu după inspirație. Este folositor și altor medici, mai ales cei de familie, care se pot orienta. Problema este ca medicul să poată pune un diagnostic corect de boală vasculară cerebrală.
– În acest context, ce rol are mass-media?
– Populația din România, și nu numai, are un deficit sever de cunoaștere în acest domeniu și atunci medicul de familie nu poate influența comportamentul pacienților dacă nu au un minimum de cunoștințe. Educația sanitară a populației trebuie făcută de medici prin intermediul mass-media, al școlii și al familiei. E o răspundere morală a medicilor de a spune populației care sunt riscurile și ce trebuie să facă.
– Dvs. sunteti frecvent invitat la diferite posturi de televiziune.
– Nu e suficient. Populația ar trebui să afle de la specialiști o serie de cunoștințe și nu din alte surse. Toate televiziunile și în special cea națională, ca de altfel întreaga presă, ar trebui să acorde mai mare atenție educației sanitare. Altfel apar tot felul de vraci și vindecători. Desigur, pentru medic, rămân fundamentale cercetările, dar nu trebuie uitată populația de la care pornesc toate datele. Internetul este o bună sursă, dar informația nu este selecționată și induce deseori informații eronate sau chiar periculoase și poate fi folosit sub îndrumarea medicului. În ghidul elaborat de noi am oferit și o adresă de site.
– Se spune că "Time is brain", AVC este o urgență. Care sunt semnele care să-l trimită pe bolnav la spital în primele trei ore?
– Când are impresia că se întâmplă ceva la cap să vină imediat la spital, chiar dacă vine degeaba. Dintre cele mai importante menționăm: durerile de cap atroce, paralizia (mai ales dimineața), vederea dublă, vărsăturile, tulburările de echilibru, de vorbire, amneziile s.a.
