Momentul implinirii unui an de la rasunatoarea victorie la prezidentialele din Statele Unite l-a surprins pe presedintele Donald Trump in zbor la bordul lui Air Force-1 pe deasupra nesfarsitelor intinderi continentale ale Asiei . Nu a fost o operatiune de imagine, de tipul « Lumea, cabinetul de lucru al presedintelui », menita sa puna intr-o lumina puternica statura internationala a omului de stat care , intr-o viata de peste 70 de ani, n-a facut nici politica externa, nici diplomatie, ci un moment de din activitatea curenta a sefului Casei Albe, lider suprem al statului hegemon mondial, pe care l-a implicat intr-un proces vast de reevaluare si reorientare.
Iar un an de presedintie obliga la bilant. In tara, peisaj pregnant nuantat, cu o bursa si o economie care merg bine, inclusiv cu numai 4,1 la suta somaj (recordul minim al ultimilor 17 ani), cu 1,65 milioane de noi locuri de munca. Si, cum isi intitula un ziarist, Guy Milliere, la Paris, o carte peste care in general s-a trecutcu discretie, « Revolutia Trump abia incepe ». Caci daca surpriza victoriei in alegeri a lui Donald Trump s-a consumat, ostilitatea fata de presedintele ales se mentine in continuare, in unele sectoare ale societatii americane, la in nivel inca foarte ridicat (pana la isterie uneori), fapt oarecum atipic pentru uzantele politice ale celei mai mari democratii. Concura la intretinerea unei asemenea atmosfere iritante si polticieni partidului democrat, si o parte a establishmentului republican, dar si branduri grele din presa precum CNN, Washington Post, New York Post. Iar peste hotare, intra in rezonanta mai ales cercuri oficiale sau de opinie din Europa Occidentala, unde noul presedinte de la Washington DC, de formatie om de afaceri iar ca hobby realizator tv, priveste relatiile dintre state (si) prin prisma legilor pietei, nu doar a doctrinelor si ideologiilor sau valorilor spirituale. Oricum, presedintele isi vede de treaba aparent ori realmente netulburat si isi urmeaza tenace programul anuntat dezinvolt iar pentru unii chiar intempestiv inca din campania electorala. (Iar feluritii critici monitorizeaza pas cu pas agenda si activitatile Casei Albe pentru a colora patratele pe tabloul promisiunilor electorale. Deviza prezidentiala ramane constant, cea anuntata de la bun inceput : America First si in jurul ei graviteaza intreaga activitate a noii Administratii.
Cu aceasta deviza in minte s-a intalnit, in aceste zile, presedintele SUA cu mai toti mai marii statelor lumii (cu exceptia celor din Europa) la summitul Asia-Pacific din Vietnam, dar si in turneul prilejuit de acest desant asiatic prelungit. Cu presedintele Chinei Xi a incheiat acorduri economice de 250 miliarde dolari, cu presedintele Putin al Rusiei s-a intalnit, pe fuga, de cateva ori, ca doi parteneri intr-o relatie nu prea agreata de unii terti, dar care se-nteleg fara prea multe cuvinte.
Si totusi, chitibusarii ii cauta mereu nod in papura, ceea parca chiar il stimuleaza si il amuza. Ca n-a facut zidul anti-emigranti cu Mexicul ( se lucreaza), n-a desfiintat Obamacare (e pe cale), a renuntat la Acordul de la Paris asupra climei si la cel nuclear cu Iranul (se cauta noi formule), programul nuclear al Coreei de Nord inainteaza (dar parca se simte un ritm mai temperat si o propaganda mai cu surdina).
Fata de « Noua Europa », presedintele Trump pare sa fi optat pentru o formula de tip Realpolitik, care, bine gestionata de ambele parti, ar spori coeficientul de stabilitate si securitate in tarile din zona.
