Pe 30 septembrie, fostul șef al Securității, Iulian Vlad a decedat. Cu prima ocazie, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anunță că miercuri, 15 noiembrie 2017, ora 13, în Piața Sfatului din Brașov va prezenta pentru prima dată ordinele de organizare a represiunii transmise de șeful Securității, Iulian Vlad, justificând „curajos” că „aniversarea a trei decenii impune o formulă de bilanț”, că vorba ceea, la aniversarea de 29 de ani de la evenimente cine știe ce și-ar fi amintit brusc Vlad, viu și lucid.
Potrivit legii, membrii CNSAS sunt învestiţi de Parlament – un membru reprezentant al societăţii civile, propus de preşedintele României, un membru reprezentant al societăţii civile propus de primul-ministru, şi nouă membri, la propunerea grupurilor parlamentare.
Astăzi, din CNSAS fac parte Dragoş Gheorghe Petrescu (propunere din partea preşedintelui României, Traian Băsescu), Claudiu Octavian Secaşiu (propus de prim-ministrul Ungureanu), Florian Bichir (propus de Grupurile parlamentare UNPR), Florin Abraham şi Laurenţiu Tănase (propunere a Grupului parlamentar PSD), Cazimir Ionescu (propunere din partea Grupului parlamentar PSD din Senat şi Camera Deputaţilor), Ladislau Antoniu Csendes (propunere a grupurilor parlamentare UDMR din Senat şi Camera Deputaţilor), Virgil Leo Ţârău, Sulfina Barbu, Dinu Zamfirescu și Adrian Ciofrâncă (propunere din partea grupurilor parlamentare PNL din cele două camere ale Parlamentului).
„La 15 noiembrie 2017 se împlinesc 30 de ani de la revolta muncitorilor brașoveni, un eveniment major, care a repus România, deopotrivă, pe harta opoziției împotriva comunismului din Europa Răsăriteană, dar și pe cea a terorii. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anunță vernisajul expoziției Acțiunea ‘1511’. Securitatea și revolta de la Brașov, care va avea loc miercuri, 15 noiembrie 2017, ora 13, în Piața Sfatului din Brașov.
Miza proiectului expozițional vizează, în principal, cartografierea represiunii, în consonanță cu misiunea publică a C.N.S.A.S. Aniversarea a trei decenii impune o formulă de bilanț. Despre 15 noiembrie 1987, de-a lungul timpului, s-au putut auzi cele mai importante voci, ale victimelor și martorilor. Datorită lor știm, în bună măsură, ce s-a întâmplat atunci. Tabloul, însă, nu poate fi nici pe departe complet fără arhitectura represiunii, care a transformat un protest spontan într-o ‘acțiune anarhică’ a unor ‘huligani’.
Deschiderea accesului la arhivele comunismului a făcut posibilă lămurirea mecanismelor de ‘expertiză’ și decizie ale puterii, care antrenează vinovății structurale ale oficialilor Partidului, Ministerului de Interne și Securității, un masiv aparat de represiune construit să apere regimul național-comunismului ceaușist.
Departe de a fi fost doar o criză sindicală locală, revolta din 15 noiembrie 1987 a avut capacitatea să developeze natura aparatului represiv din anii ’80, brutalitatea anchetelor, consolidarea instrumentului fricii difuze, amplificarea suspiciunii și, în final, falimentul profund al politicii economice și sociale a Partidului Comunist.
Expoziția prezintă pentru prima dată ordinele de organizare a represiunii transmise de șeful Securității, grl.-col. Iulian Vlad, și documente din ancheta coordonată de Securitate și derulată atât de Direcția Cercetări Penale a D.S.S. cât și sub acoperirea Inspectoratului General al Miliției din București. Acestea se alătură devoalării unor ofițeri de Securitate, implicați în represiune, anchetă și supravegherea informativă a participanților la revoltă.
În urma demonstrației din 15 noiembrie 1987, Departamentul Securității Statului a emis o serie de ordine privind controlul strict al participanților, al rudelor și cercurilor lor de prieteni și pentru supravegherea canalelor prin care știrile despre ceea ce s-a întâmplat la Brașov puteau fi difuzate în țară și în străinătate. Represiunea sistematică s-a desfășurat până în decembrie 1989. Unele metode de lucru ale Securității sunt prezentate pe larg: filajul, instalarea și interceptarea convorbirilor prin microfoane, cenzura corespondenței, interdicția de a părăsi localitățile de deportare etc.
Solidarizările sunt o altă componentă a expoziției. Avem în vedere răspândirea unor manifeste la Cluj, confecționate de Doina Cornea și de fiul său, Leontin Iuhas, și gestul de solidarizare a celor trei studenți (Cătălin Bia, Lucian Silaghi și Horia Șerban) de la Facultatea de Silvicultură din Brașov. De asemenea sunt evidențiate reacțiile presei și ale unor organizații internaționale, care au făcut posibilă solidarizarea sindicatului polonez Solidaritatea și a Chartei ’77 cehoslovace.”, anunță CNSAS într-un comunicat.
