Sicriul cu trupul neînsuflețit al regelui Mihai a fost depus astăzi pentru câteva ore la Castelul Peleș, pe sicriu fiind depusă coroana regală a României care este o piesă a Muzeului Național de Istorie din București. Astfel, numirea Margaretei ca și custode al coroanei este una simbolică. În clasificarea COR a ocupațiilor din România, la numărul 343523 apare profesia de „Gestionar custode sala” în cadrul funcțiilor auxiliare artistice si culturale. Un astfel de specialist este însărcinat la Muzeul Național de Istorie din București cu paza și păstrarea coroanelor regilor României: cea de oțel a regelui Carol I și cea de aur a reginei Elisabeta.
În mod surprinzător, Margareta după ce nu a îndeplinit dorința tatălui său de a păstra titlul de regină, la fel de simbolic precum și cel de custode nici nu a invitat Asociația Foștilor Deținuți Politici la funeraliile regelui, invitându-l în schimb pe Liviu Dragnea, aproape deținut de drept comun. Consiliată de oamenii infiltrați de Radu Duda de-a lungul anilor, după cum povestesc jurnaliștii monarhiști, Margareta va rămâne un virtual custode al coroanei și dacă trece legea inițiată de Dragnea și Tăriceanu, stipendiată cu 25 milioane de Euro anual de la bugetul de stat, degeaba.
Povestea coroanei regale a prezentat-o istoricul Adrian Cioroianu: „În dimineaţa zilei de 30 august 1877, în cea de-a treia bătălie din faţa Plevnei, un detaşament de dorobanţi români a capturat de la inamic mai mult material de război – printre care şi un tun turcesc cu calibru de 90 de milimetri, ce fusese fabricat într-o uzină de armament din Berlin. Acest tun a fost adus în București drept captură de război”, explică istoricul Adrian Cioroianu.
În 1881, la dorinţa Regelui Carol I, din vârful țevii acelui tun ce amintea de asediul Plevnei au fost secţionate trei bucăţi – dintre care una avea să ajungă coroana regală a României, prelucrată de meseriaşii Arsenalului Armatei din Bucureşti. Coroana are „o bază reprezentată de un cerc frontal din oţel de la care pleacă opt fleuroane împodobite cu pietre preţioase. Simbolistica acestei piese era foarte clară – ea dorea să transmită generaţiilor viitoare că independenţa statului a fost câştigată prin luptă şi că libertatea este mai valoroasă decât aurul”, explică istoricul.
Coroana de oțel a Regelui Carol I a fost sfințită în Catedrala Patriarhală a României şi a fost pusă pe capul Regelui pe 10 mai 1881, într-o şedinţă specială desfăşurată în Sala Tronului din Palatul Regal.
Aceeași coroană de oţel a Regelui Carol I a fost purtată și de Regele Ferdinand, în 1922, când a fost încoronat suveran al României Mari și de Mihai la încoronarea sa.
Coroana regală se află azi depusă, cu totul accesibilă publicului, în Sala Tezaurului a Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti.
